Revista >> Numarul 84 [aprilie 2006] >> Cercetare

Forumul deschis pentru Inovare si Transfer Tehnologic, o platforma de comunicare pentru lumea stiintifica romaneasca

Radu Ghitulescu

28 Aprilie 2006

Ajuns deja la cea de a cincea editie, Forumul deschis pentru Inovare si Transfer Tehnologic a instaurat deja o frumoasa traditie in peisajul cercetarii si dezvoltarii din Romania, constituind cea mai importanta platforma de comunicare pentru toti actorii implicati in domeniu: autoritatile centrale si locale, institute de cercetare, universitati, intreprinderi mici si mijlocii.
Poza deschidere
Cea de a cincea editie a Forumului deschis pentru Inovare si Transfer Tehnologic a confirmat din nou valoarea deosebita a acestui eveniment, devenit pe parcursul anilor una dintre cele mai importante platforme de comunicare si generatoare de parteneriate pentru actorii de pe scena cercetarii-dezvoltarii romanesti (autoritati centrale si locale cu competente in domeniu, institute de cercetare si universitati, intreprinderi inovative, institutii cu rol catalizator din tara si strainatate). Organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Proiectari pentru Automatizari (IPA SA) si Societatea Germana pentru Cooperare Tehnica (GTZ), forumul s-a desfasurat pe durata a doua zile, la mijlocul lunii martie, beneficiind de aportul unor experti romani si straini de reputatie internationala, fiind organizat cu sprijinul ZENIT, Centrul pentru Transfer Tehnologic si Inovare al landului Renania de Nord Westfalia.

Dinamica sistemului de cercetare

Prima zi a evenimentului a abordat o tematica larga referitoare la rolul inovarii in cresterea economica, modul de interoperabilitate al retelelor inovative deja create, finantarea inovarii si rolul universitatilor in transferul tehnologic, in cadrul carora a fost prezentata si experienta unor companii de renume, precum Alcatel si Siemens, care s-au implicat activ in zona de cercetare in Romania. Prezentarile au fost urmate de o serie de sesiuni tematice speciale, structurate pe trei teme („Networking of networks and clusters“; „University research and competitiveness“ si “Private financing of innovation“).

Demonstratia pragmatica a modului in care transferul tehnologic si inovatia au actionat in zona industriala Ruhr a fost sustinuta de prof. dr. Gerd Wassenberg, de la Gelsenkirchen University of Applied Sciences - care a explicitat schimbarile structurale induse de sectorul de cercetare-dezvoltare -, fiind precedata de analiza obiectiva a dinamicii sistemului de cercetare din Romania, sustinuta de dr. Cornelia Rotaru, consilier al presedintelui CCIR.

Pornind de la factorii internationali (globalizarea, societatea informationala si liberalizarea comertului) si nationali (consolidarea economiei de piata functionale, restructurarea cercetarii, alinierea la politicile specifice ale Uniunii Europene in domeniu, integrarea in spatiul european de cercetare – ERA) care influenteaza in prezent dezvoltarea cercetarii in Romania, dr. Cornelia Rotaru a subliniat schimbarile majore petrecute in acest domeniu in ultimii ani. Analiza rezultatelor, facuta prin prisma productiei stiintifice si a brevetelor (ca principali indicatori care permit o evaluare a cercetarii), a luat in calcul atat resursele umane (factorul esential al oricarui sistem de cercetare), cat si pe cele financiare existente acum in sistemul de cercetare romanesc. In prezentarea resurselor si rezultatelor finale (pentru care s-au folosit doi indici compoziti – indicele de inovare si cel de competitivitate) s-a utilizat raportarea la nivel european si global, realizandu-se astfel un inceput de benchmarking in acest domeniu.

Resurse umane - Evolutie atipica

La nivel national, analiza intreprinsa de dr. Cornelia Rotaru pe sectorul resurselor umane a relevat o crestere a totalului de angajati existenti in sistemul de cercetare in perioada 2000-2005, evidentiind o crestere mai accentuata a numarului de cercetatori (o cota de aproape 67% in 2004), coroborata cu o diminuare a ponderii tehnicienilor si asimilatilor (14,4%), dar si cu o crestere a altor categorii de salariati. Analiza dinamicii si structurii cercetatorilor pe domenii stiintifice a evidentiat gruparea a aproximativ 70% din acestia in doua domenii majore – „Stiinte naturale si exacte“ (14,8%) si „Stiinte ingineresti si tehnologice“ (54,8%, dar care inregistreaza o scadere constanta). Un trend ascendent se inregistreaza in domeniul cercetarii medicale, unde se poate vorbi de aproape o triplare a efectivului de cercetatori in perioada 2000-2004 (de la 4,2% la 12,1%). Nu aceeasi dinamica a cresterii se inregistreaza insa in ceea ce priveste „Stiintele agricole“, un domeniu extrem de important, care are insa o cota de doar 6,6% (fata de 5,8% in 2000).

Din perspectiva acestor rezultate, studiul evidentiaza si amenintarile pentru resursa umana din cercetare, folosind ca baza distributia studentilor pe profile de specializare in invatamantul de stat si privat. Astfel, evolutia din Romania este contrara celei din UE, ponderea domeniului tehnic, din care se recruteaza cercetatorii, fiind redusa, in scadere cu 2,6 puncte procentuale in perioada 2000-2002, spre deosebire de tendinta din UE, unde se semnaleaza o crestere a ponderii studentilor cu profil tehnic (crestere medie cu 0,6 puncte procentuale in 2000-2002), in conformitate cu obiectivul Lisabona, care prevede cresterea cu 15% pana in 2010 a numarului absolventilor in stiinte si tehnologie.

Analiza dinamicii resurselor financiare ale activitatii de cercetare evidentiaza o crestere a ponderilor finantarilor publice ca procent in PIB, care in 2006 ajunge la un procentaj de 0,40% (sursa ANCS – Raportul Anual 2005 asupra politicilor guvernamentale in CDI), proiectia pentru 2010 fiind de 1,00% (in conditiile in care obiectivul Lisabona stabilea un prag de 3%). Dinamica cheltuielilor totale unitare pentru cercetare-dezvoltare in perioada 2000-2004 demonstreaza o crestere sensibila, valoarea pentru un salariat aproape dublandu-se (de la 100 USD/salariat in 2000, la 217,3 USD/salariat in 2004, sursa INS).

Fizica, matematica si informatica, raman domeniile de referinta