.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
GeoEcoMar consolidează iniţiativa creării unui nou geoparc UNESCO īn Romānia: Ţinutul Buzăului
În paralel cu realizarea Muzeului Dinozaurilor din Transilvania, ce pune în valoare Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar contribuie la edificarea unui nou geoparc UNESCO în România: Buzău Land Geopark.
Inițiativa realizării de geoparcuri a fost lansată de UNESCO în anul 1999, ca răspuns la nevoia internațională de recunoaștere a siturilor semnificative pentru Științele Pământului. Conceptul de geoconservare are ca scop identificarea strategiilor de management ale mediului natural, printr-o abordare holistică, care să asigure protecția mediului natural, conservarea patrimoniului și integrarea geodiverstității în planurile de dezvoltare sustenabilă și de planificare teritorială. Până acum, singurul geoparc din România, membru al Reţelei Geoparcurilor Europene şi al Reţelei Globale a Geoparcurilor UNESCO din anul 2005, este Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului.
Un nou geoparc UNESCO în România urmează să fie realizat în următorii ani, iar Proiectul „Cercetare aplicată pentru dezvoltare sustenabilă și creștere economică urmând principiile geoconservării: În sprijinul inițiativei Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului”(GeoSust), contribuie semnificativ la împlinirea acestui deziderat. GeoSust a fost câştigat în 2014 în cadrul competiției Spațiul Economic European (SEE), care reunește Statele Membre UE și 3 dintre Statele AELS (Norvegia, Islanda și Liechtenstein) şi este coordonat de către Institutul de Geodinamică al Academiei Române (dr. Ioan Seghedi), în parteneriat cu Universitatea București (dr. Alexandru Andrăşanu), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, Institutul de Cercetare Telemark Norvegia, Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Norvegiană pentru Științele Vieții (UMB) și Muzeul Țăranului Român.
Liderul echipei de cercetare al GeoEcoMar este dr. Mihaela Melinte-Dobrinescu, care coordonează campaniile de teren în vederea cartării, precum stabilirea vârstei depozitelor de roci pe baza algelor calcaroase şi descrierea siturilor geologice şi paleontologice. Aceste rezultate sunt integrate cu studii de sedimentologie (dr. Dan Jipa), paleobiologice microfaunistice (ostracode și foraminifere) - dr. Andrei Briceag, macrofaună fosilă - dr. Rodica Macaleț, litostratigrafia Neogenului și ichnofosile, dr. Titus Brustur și cu studii de impact realizate de geologii Ion Stănescu, Adrian Popa şi Albert Scrieciu. Toate aceste date sunt folosite în elaborarea hărților geologice georeferențiate realizate de către dr. Gabriel Ion și geolog Elena Ion.
Cele mai importante rezultate ştiinţifice
Până în acest moment cercetătorii din GeoEcoMar au iniţiat publicarea rezultatelor legate de fenomenele geologice din zonă. A fost realizată o primă lucrare despre vulcanii noroioşi Brustur, T., Stănescu, I., Macaleţ, R., Melinte-Dobrinescu, M.C., 2015. The Mud Volcanoes from Berca: a significant geological patrimony site of the Buzău Land Geopark (Romania). Geo-Eco-Marina 21, 1-22 (revistă inclusă în Scopus) şi au fost comunicate o parte din rezultate la reuniuni ştiinţifice importante (Congresul Mondial de Stratigrafie STRATI 2015 – Graz, Austria şi Conferinţa ProGeo - Islanda, septembrie 2015). Sunt în pregătire alte lucrări, referitoare la (1) Stratotipii etajelor Dacian/Romanian şi Pontian/Dacian din Geoparcul Ţinutul Buzăului, (2) Babele (trovanţii) de la Ulmet – monument geologic unic în zona Geoparcului Ţinutul Buzăului şi (3) Istoria chihlimbarului (Romanit) din regiunea Colţi: trecut, prezent şi viitor, care vor fi publicate în reviste internaţionale cu factor de impact (ISI) şi vor aduce o contribuţie importantă la îmbunătăţirea cunoaşterii geologice a ţării noastre în comunitatea ştiinţifică internaţională.
„Derularea acestui proiect pune bazele altor colaborări naţionale şi internaţionale, incluzând parteneriate ştiinţifice în proiecte internaţionale, desfăşurate prin Programele Cadru ale Comisiei Europene, transfrontaliere, de colaborare la nivel regional, precum şi în recentul deschis Program Horizon 2020 al UE”, consideră dr. Mihaela Melinte-Dobrinescu.
Suport pentru dezvoltarea geoturismului şi geostiinţelor
Pe de altă parte, investigaţiile GeoEcoMar vor fi extrem de benefice pentru comunităţile din zonă, care vor beneficia de intensificarea turismului, ca urmare a popularizării fenomenelor naturale geologice, unice la nivel naţional şi chiar european, partea geologică reprezentând cea mai semnificativă atracţie a Geoparcului Ţinutul Buzăului.
Prin punerea în valoare a patrimoniului natural din Ţinutul Buzăului se dezvoltă geoturismul şi creşte potenţialul zonei. „În 2015 (al doilea an de derulare al proiectului) numărul turiştilor români şi străini a crescut semnificativ în zonă. Astfel, gradul de ocupare al pensiunilor din zona Geoparcului (mai ales din localităţile Pleşcoi şi Berca) a fost de aproape 100 % în ultimele 3 luni, iar numărul turiştilor străini (cei mai mulţi din Europa, dar şi din Canada, Israel, SUA) a crescut cu 50 % faţă de perioada estivală a anului trecut. Turismul se dezvoltă aproape exclusiv pe baza siturilor geologice din geoparc (Vulcanii Noroioşi de la Berca, Drumul Chihlimbarului, Babele de la Ulmet, Izvoarele minerale de la Fişici, Muntele de sare de la Lopătari, Focurile vii de la Terca), incluzând însă şi geomorfologia (Lacul Mocearu, Lacul Odăile, Lacul Vulturilor, Zidul Uriaşilor – strate verticale în gresii dure, silicioase, care se întind pe zeci de metri), precum şi siturile arheologice (în special schiturile rupestre de la Colţi, Bozioru şi Fişici)”, apreciază dr. Mihaela Melinte-Dobrinescu.
Parerea ta conteaza: 
