Revista >> Decembrie 2015 - Ianuarie 2016 [Nr. 181] >> Cercetare & Invatamant superior

Iniţiativa consolidată europeană privind resursele minerale nonenergetice: strategie, misiune şi viziune ambiţioase

Dr. Teodor Velea, director general IMNR

29 Ianuarie 2016

• Cercetarea românească, pregătită de relansarea exploatării şi valorificării resurselor
Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de provocări majore referitoare la creşterea economică, generate în mare parte de capacitatea insuficientă de a promova resursele critice şi esenţiale necesare, dar şi din cauza disponibilităţilor limitate de noi locuri de muncă. În încercarea de a schimba paradigma, programul de cercetare european Orizont 2020 sprijină semnificativ proiectele legate de eficientizarea și valorificarea resurselor, iar România are deja argumente solide în această cursă de relansare.

Populaţia globală este în creştere, la fel şi clasa mijlocie. Cererea de resurse în ţările în curs de dezvoltare şi în economiile emergente (Brazilia, India, China, Africa de Sud) este tot mai mare. Abordarea acestor provocări necesită existenţa aptitudinilor şi a competenţelor tehnologice, a unor procese şi produse adecvate politicilor. Pentru a asigura un acces sigur, fiabil şi constant la resurse, ca o garanţie a funcţionării sustenabile a economiei UE, au fost lansate „Foaia de parcurs pentru eficientizarea resurselor în Europa“ şi „Iniţiativa consolidată privind materiile prime“.

Aceste documente au prezentat clar noile provocări şi riscuri în legătură cu rezervele limitate şi utilizarea ineficientă a resurselor cu care se confruntă UE. Timp de decenii, rolul Europei a fost şi de furnizare de materii prime, dar acest rol s-a diminuat progresiv şi în unele privinţe dramatic. În acest context, complexitatea şi caracterul urgent al aspectelor în cauză indică clar faptul ca o continuare a acestui statu-quo nu mai poate constitui o opţiune pentru Europa.

Resursele primare şi secundare nonenergetice sunt intrinsec legate de toate industriile din etapele lanţului valoric şi prin urmare sunt esenţiale pentru modul nostru de viaţă. De exemplu, sectorul medical utilizează magneţi de înaltă performanţă ce conţin pământuri rare, centralele nucleare au echipamente realizate din zirconiu, hafniu, titan, niobiu, şi tantal, panourile solare şi centralele eoliene au în componenţă galiu, telur, etc. Industria energetică, industria de apărare, industria chimică, industria electronică, industria constructoare de maşini, etc. nu pot fi concepute fără resurse.

În acest context, cine nu va avea control şi acces la resursele primare şi secundare neenergetice, nu va putea fi competitiv şi va avea un rol secundar în competiţia globală.

Lanţul valoric al materiilor prime neenergetice
Dezvoltarea de tehnologii/soluţii inovatoare din acest domeniu trebuie să ţină cont de întregul lanţ valoric al materiilor prime (resurse primare şi secundare), în condiţii de siguranţă, cost-eficienţă, prietenoase mediului şi cu impact pozitiv social.

Experienţa crizei financiare globale ne-a învăţat că globalizarea poate face economiile mai puternice, dar în unele direcţii a făcut economia europeană mai slabă din cauza dependenţei ei de importurile de energie şi de materii prime şi a bazei sale industriale în declin.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a concluzionat recent că revenirea UE după criza financiară globală a fost întârziată şi prelungită din cauza sub – reprezentării în părţile cheie din lanţul valoric global.

Păstrarea întregului lanţ valoric reprezintă cheia consolidării economiei durabile.