Revista >> Mai 2016 [Nr. 184] >> Cercetare & Invatamant superior

IMT Bucureşti, retrospectiva ultimilor 20 de ani de evoluţie

Acad. Dan Dascalu

20 Mai 2016

În al 20-lea an de existenţă ca institut naţional, IMT şi-a regândit strategia astfel încât să facă faţă schimbărilor care au apărut în politica CDI pe plan naţional şi european. Se pune un accent mult mai mare pe inovare, înţelegând prin aceasta transformarea noilor cunoştiinţe în efect economic – de aici colaborarea cu firmele este esenţială. Definirea unor direcţii de cercetare prioritare, în contextul specializării inteligente la nivel naţional sau regional, este şi ea o caracteristică importantă a programelor actuale. Tehnologiile generice şi industriale devin, pe plan european, cheia competitivităţii economice. Institutul este pregătit să acţioneze în acest nou context, având capabilităţi unice legate de combinarea unor tehnologii generice esenţiale, experienţa participării la numeroase programe europene şi o infrastructură experimentală organizată pentru asigurarea de servicii în triunghiul educaţie – cercetare – inovare. Autorul articolului de faţă, acad. Dan Dascălu (fondator şi director până în 2011, activ şi astăzi în institut), prefaţează mai jos o retrospectivă a evoluţiei institutului disponibilă pe internet la adresa www.imt.ro/retro20 şi jalonată de zeci de articole publicate în Market Watch, timp de mai bine de un deceniu. (A.B.)

Cum a apărut IMT?
Istoria „microtehnologiilor” în România a demarat sub forma Centrului de Microtehnologie, CMT (septembrie 1991), în coordonarea Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei, prin semnătura Secretarului de Stat acad. Andrei Ţugulea, profesor la UPB. Era prima entitate de cercetare dedicată microtehnologiilor din estul Europei.

Acad. Mihai Drăgănescu este cel care a propus să se creeze un institut de microtehnologie care să preia şi să utilizeze tehnologia existentă la S.C. Microelectronica S.A. Prin „microtehnologie” se înţelegea utilizarea tehnologiei microelectronice a siliciului în realizarea de micro-sisteme electro-mecanice (microsisteme), cunoscute în literatură şi sub acronimul MEMS (Micro-Electro-Mechanical Systems).

Activitatea CMT pe linia de circuite integrate de la Microelectronica S.A. a fost susţinută de către Ministrul Cercetării şi Tehnologiei, Doru Dumitru Palade. Domnia sa, specialist în mecanică fină, de asemenea profesor la Politehnica, a înţeles importanţa unor tehnologii care să combine electronica cu mecanica în aceeaşi componentă. În 1993 s-a creat în Planul naţional de cercetare o direcţie tematică de „microtehnologii”. În mandatul aceluiaşi ministru, CMT a devenit Institutul de Microtehnologie, IMT (iulie 1993) şi apoi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT Bucureşti), prin fuziune cu Institutul de Cercetări pentru Componente Electronice (ICCE), în noiembrie 1996. Prin obiectul său de activitate IMT poate fi considerat un institut nou, dar preocupările unor laboratoare din ICCE (microunde, optoelectronică) se regăsesc şi astăzi în organigrama sa. Retrospectiva pe care o prefaţăm aici arată cum, deşi institutul a trebuit să îşi întrerupă activitatea pe linia tehnologică, deoarece Microelectronica S.A. a fost privatizată, şi-a păstrat direcţia de cercetare inţială. Această consecvenţă şi-a arătat roadele în colaborarea europeană, chiar dacă IMT a trebuit să mai aştepte un deceniu investiţii în infrastructura experimentală.

Ce a adus nou IMT în “peisajul” cercetării romaneşti? Promovarea nanotehnologiilor în România
IMT (www.imt.ro) a colaborat cu alte unităţi CD în promovarea micro- şi nanotehnologiilor. Această colaborare a atins punctul culminant cu proiectul „Nanotehnologia în România: studiu prospectiv” (NANOPROSPECT), finanţat de ANCS (2010-2011) şi derulat de către un consorţiu de 11 institute şi universităţi. Principalele realizări au fost: (1) s-a inventariat potenţialul sistemului CD din România în nanotehnologie (colective, proiecte, lucrări ştiinţifice, brevete, echipamente, tehnologii etc.) prin baze de date interactive care sunt funcţionale şi astăzi la adresa www.imt.ro/NANOPROSPECT; (2) a fost folosit conceptul de nanotehnologie în sens larg (infrastructura de cercetare a institutelor Max Planck din Germania), inventariind de fapt potenţialul într-un grup de tehnologii generice esenţiale (micro-nanoelectronica, fotonica, materiale avansate şi nanotehnologie – în sens restrâns); (3) analiza stadiului de dezvoltare al domeniului, făcută cu concursul unor specialişti din diaspora, se desfăşoară şi în planuri conexe cercetării propriu-zise, cum ar fi educaţia sau standardizarea. Planul acestei analize finale îi aparţine lui Mihail C. Roco (National Science Foundation), arhitectul „National Nanotechnology Initiative” (SUA, ianuarie 2000), absolvent al Politehnicii bucureştene (şi ulterior Doctor Honoris Causa al UPB).

Realizarea NANOPROSPECT a fost precedată însă de numeroase alte acţiuni, orientate atât spre conţinutul programelor naţionale CDI I şi II, cât şi spre colaborarea în programele europene (PC 6 şi PC 7). Acţiunile au constat în principal în participarea unor colective de specialişti la elaborarea planurilor naţionale, funcţionarea unor reţele de cercetare în domeniu, organizarea Seminarului Naţional de Nanoştiinţă şi Nanotehnologie (în 2016 la a 15-a ediţie), organizarea de evenimente de informare cu ajutorul Comisiei Europene (CE), diseminare de informaţie pe plan extern prin proiecte suport finanţate de CE şi coordonate de IMT etc. Rezultatele s-au materializat în primul rând prin programul MATNANTECH (Materiale noi, micro- şi nanotehnologii) din PNCDI I (2001-2004), şi prin subdomeniul de micro- şi nanotehnologii din PNCDI II (2007-2013). De tematica respectivă au beneficiat colective de cercetare din numeroase institute, universităţi şi firme. În particular, caracterul multidisciplinar al tematicii (fizică, chimie, biologie, medicină, inginerie) a fost foarte bine ilustrat de către proiectele legate de „nanomedicină” (inclusă şi ea în PNCDI II). Extraordinar de importantă a fost şi corelarea acestor tematici din planurile naţionale cu tematicile programelor europene, care s-a reflectat în participarea substanţială a României în PC6 şi PC7.

În cuvântarea susţinută de în faţa participanţilor la Conferinţa cercetării din 4 octombrie 2013 (Bucureşti), Comisarul european pentru cercetare Máire Geoghegan-Quinn a menţionat nanotehnologiile printre cele câteva direcţii de cercetare în care România şi-a dovedit competenţă în programele europene (tematica NMP – nanotehnologii, materiale, producţie). Proiectele finanţate legate de NMP au fost cele mai numeroase şi în CEEX (2005-2006), programul de cercetare de excelenţă finanţat în România între PNCDI I şi PNCDI II şi explicaţia este simplă: tematica acestui program a fost identică cu cea anunţată pentru PC7.

Comisarul european pentru cercetare Máire Geoghegan-Quinn, a vizitat Expoziţia Cercetării înainte de a ţine un discurs în deschiderea evenimentului de lansare a programului Orizont 2020 la Bucureşti (4 octombrie 2013). La standul IMT, d-na Comisar a primit, printre altele, explicaţii privind colaborarea IMT (reprezentat de Dr. Gabriel Moagar-Poladian) cu Infineon Technologies în cadrul proiectului european „Nanoelectronicã pentru tracţiune inteligentã de risc redus a vehiculelor electrice” (Nanoelectronics for Electric Vehicle Intelligent Failsafe PowerTrain, MotorBrain) din programul ENIAC (parteneriat public privat în nanoelectronică). În fotografie, oaspetele testează la răsucire modelul din polimer al variantei finale a senzorului de torsiune, privind pe ecranul laptopului unde este afişat semnalul dat de senzor. Colaborarea Dr. Moagăr cu Infineon Technologies (cea mai importantă firmă de electronică auto din lume) continuă cu un nou proiect în cadrul „Orizont 2020”.

În această acţiune de conştientizare a potenţialului domeniului, instituţiile de cercetare au avut sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, al Academiei Romane, al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB). Au fost implicate, în special (în perioada elaborării NANOPROSPECT) şi trei multinaţionale: Honeywell, Infineon Technologies, Renault (Renault Technologie Roumanie). În aprilie 2010, la CCIB a avut loc Summit-ul NanoElRei (NanoElectronics în România: Research-education-industry), realizat la iniţiativa şi cu participarea Dr. Andreas Wild, Director executiv al ENIAC Joint Undertaking (iniţiativa public privată a UE în nanoelectronică). Întâlnirea a asigurat participarea “la vârf” a ANCS, Infineon Technologies România etc. - un dialog la cel mai înalt nivel privind perspectiva domeniului în România.

IMT-MINAFAB: o infrastructură de cercetare “deschisă”
O altă premieră la nivel regional după înfiinţarea institutului de microtehnologii în sine a fost înfiinţarea unui centru experimental “deschis” în domeniul micro- şi nanotehnologiilor, IMT-MINAFAB, lansat de către Reprezentanţa României la UE (Bruxelles, 8 mai 2009), cu participarea activă a numeroşi reprezentanţi europeni. Pagina de web retrospectivă www.imt.ro/retro20 prefaţata aici explică în amănunt (cu trimitere la articole din Market Watch) cum a apărut conceptul acestei infrastructuri experimentale deschise (după modelul de la Cornell University, N.Y., U.S., vizitat în 2004), cum a fost adaptat la situaţia din IMT şi implementat cu aportul decisiv al proiectelor CEEX de infrastructură (2006-2008). Se arată contribuţia proiectelor de fonduri structurale din ultimii ani, în special a proiectului de infrastructură CENASIC finalizat în 2015.