Revista >> Octombrie 2016 [ Nr. 188] >> Cercetare & Invatamant superior

Cetățenii români contribuie la definirea viitorului cercetării europene

Radu Ghitulescu

27 Octombrie 2016

• CIMULACT, proiectul care redefinește mecanismele decizionale în domeniul cercetării europene

Comisia Europeană (CE) a creat cadrul de implicare a cetățenilor în luarea deciziilor referitoare la politicile publice la nivelul UE. Proiectul CIMULACT, în care Institutul de Prospectivă din România este partener-cheie, angrenează cetățenii din 30 de țări într-un efort de identificare a viitoarelor teme de cercetare și inovare la nivelul UE.

CIMULACT ("Citizen and multi-actor consultation on Horizon2020" – www.cimulact.eu) este un proiect european de consultare a cetățenilor și actorilor sociali asupra Programului Orizont 2020. Cotat drept unul dintre cele mai ambițioase proiecte finanțate de Comisia Europeană pentru participare publică, CIMULACT a implicat deja peste 2.000 de cetățeni europeni în consultări față-în-față și aproximativ 3500 în consultarea online, într-un demers de identificare a temelor de cercetare relevante pentru comunitate.
"CIMULACT a apărut ca un răspuns concret al Comisiei Europene la provocarea conectării cercetării cu nevoile cetățenilor", exprimă sintetic scopul proiectului Radu Gheorghiu, expert foresight în cadrul Institutului de Prospectivă. Pentru a răspunde acestui deziderat, CE a decis ca temele de cercetare să fie generate consultativ și de cetățeni, nu doar de către oamenii de știință.
La nivelul Uniunii Europene au mai existat astfel de tentative, însă CIMULACT este primul exercițiu de o asemenea amploare, la proiect participând 30 de țări (EU28, la care se adaugă Norvegia și Elveția).

Cum se transformă aspirațiile despre viitor în teme de cercetare?

CIMULACT a demarat printr-o serie de workshop-uri desfășurate în fiecare din cele 30 de țari participante, la care au luat parte cetățeni selectați pe baza unor criterii demografice prestabilite. În cadrul fiecărui workshop au fost construite șase viziuni de viitor, bazate pe aspirațiile participanților despre viitor și pornind de la identificarea unor nevoi care, în principiu, ar putea fi asumate de către cercetare. Astfel, au rezultat 180 de potențiale direcții de cercetare, care adresează 12 nevoi societale majore.
Ulterior, într-un eveniment internațional care a reunit organizatorii proiectului, cercetători și cetățeni din cele 30 de țări, pentru fiecare nevoie centrală, au fost formulate câte patru propuneri de programe (scenarii) de cercetare. Fiecare dintre cele 48 de propuneri de programe cercetare rezultate reprezintă un potential candidat pentru lista de finanțare a programelor de cercetare UE.

Contribuția Institutului de Prospectivă

Înainte de a fi integrate efectiv în politicile publice ale UE, propunerile de programe de cercetare au fost supuse din nou consultării. "Am avut două fluxuri de consultare în paralel: prin intermediul unor workshopuri și printr-o consultare online, care a fost organizată pentru toate țările participante de către Institutul de Prospectivă, care este unul dintre partenerii-cheie ai proiectului CIMULACT", detaliază Radu Gheorghiu.
În cadrul consultării online, respondentul selectează într-o prima etapă două dintre cele 12 nevoi majore, după care evaluează importanța propunerilor de programe de cercetare asociate și, dacă dorește, îmbogățește întrebările care definesc obiectul cercetării.
Pentru interpretarea rezultatelor consultării online, Institutul de Prospectivă folosește un format specific - Dynamic argumentative Delphi - care permite ca, atunci când un cetățean evaluează importanța unui subiect, să fie expus unui set de argumente ierarhizate în funcție de preferințele respondenților anteriori. Este un mecanism de clasificare dinamică, fiecare respondent putând vota un argument din cele existente și adăuga unul nou pe listă, modificând astfel ierarhia. Până în prezent, la nivelul întregului proiect există aproximativ 3.500 de respondenți în consultarea online.
"Ceea ce se urmărește prin acest sistem este crearea unui consens nu doar asupra importanței, ci și asupra cauzelor – oamenii, de multe ori, sunt de acord asupra unui subiect, dar din motive contrarii. Consultarea online nu are doar rolul de a crea ierarhii simple, ca un chestionar statistic, ci acționează ca o formă de dialog și îmbogățire a propunerilor de programe de cercetare", explică expertul Institutului de Prospectivă.

A doua metodă de ierarhizare și îmbogățire a propunerilor de programe de cercetare a fost reprezentată de workshop-urile desfășurate în fiecare țară. În cadrul acestora, doar jumătate din participanți a provenit din rândul cetățenilor, cealaltă jumătate fiind alcătuită de actori-cheie în domeniile abordate – implicând, astfel, oamenii interesați direct de rezultatele cercetării. În România, în cadrul workshop-ului au fost dezbătute 9 dintre propunerile de programe de cercetare consolidate anterior la nivel european, dar de interes și la nivel național. Din aceste 9 propuneri, participanții au selectat și ierarhizat 5.
Toate rezultatele workshop-urilor și ale consultării online vor fi centralizate și analizate în decembrie într-o nouă reuniune internațională. După această etapă, propunerile de programe de cercetare vor fi rafinate în formatul utilizat de Comisia Europeană, urmând a fi stabilite alocări de fonduri și lansări de apeluri de proiecte.

Crearea unei culturi a dialogului