Revista >> Aprilie 2017 [Nr.193] >> Cover Story

Institutul de Ştiinţe Spaţiale, 60 de ani de ascensiune ştiinţifică

Alexandru Batali

27 Aprilie 2017

„În 2014, România a devenit stat membru cu drepturi depline în cadrul celei mai mari colaborări internaţionale de radiaţii cosmice al Observatorului Pierre Auger din Argentina. ISS este unul din cele 82 de institute afiliate colaborării Auger, respectiv unul din cele 4 institute naţionale care reprezintă România în Auger. Odată cu aderarea României la cel mai mare experiment super-hibrid de radiaţii cosmice din lume, ISS a îmbrăţişat noi oportunităţi de colaborare cu alte state membre Auger, respectiv continuarea colaborărilor deja existente în domeniu, şi, nu în ultimul rând, facilitarea unor noi parteneriate naţionale interdisciplinare, fructificate prin proiecte pilot de cercetare-dezvoltare şi inovare. Această colaborare instituţională permite aprofundarea şi dezvoltarea unui nou domeniu de cercetare, implementarea unui nou grup în care sunt vizaţi tinerii, studenţi şi cercetători, pentru iniţiere şi formare într-un cadru de lucru atractiv şi competitiv cu vizibilitate internaţională, dar şi dezvoltarea unor noi direcţii de cercetare complementară”, subliniază dr. Gina Isar, reprezentant Instituţional în cadrul Colaborării Pierre Auger Observatory.

Schimbarea cursului strategic
Dr. Sorin Zgură consideră că recunoașterea științifică de care se bucura Institutul de Științe Spațiale pe plan național și internațional a contribuit în mare măsură la decizia Guvernului României, cât și a Agenției Spațiale Europene (ESA), de a semna în anul 2011 Convenția de Aderare a României la ESA ca membru cu drepturi depline. „Acest eveniment a avut și are consecințe de importanță vitală pentru prezentul şi viitorul științific al Institutului de Științe Spațiale, atât din punctul de vedere al perspectivelor și oportunităților de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și integrare europeană și internaţională care devin accesibile institutului, dar mai ales din punctul de vedere al noilor responsabilități ce revin conducerii de a organiza și administra resursele și activitățile institutului într-o manieră care să asigure creşterea performanței și dezvoltarea în concordanță atât cu strategia naţională și cu standardele științifice, economice și strategice ale ESA, în particular, cât și cu cele ale comunității științifice internaționale, în general”.

Acest punct de inflexiune a obligat practic ISS să se înscrie pe un nou curs strategic, care să ţină cont atât de prezentul climat socio-economic, cât și de previziunile pe termen scurt și mediu ale situației economice pe plan național și internațional. „În consecinţă, noua strategie a Institutului are la bază implementarea unui program de organizare și management robust și versatil, prin care se intenţionează transformarea Institutului de Științe Spațiale într-un Institut Naţional de Cercetare și Dezvoltare ale cărui activități vor fi concentrate pe direcții strategice de cercetare-dezvoltare în domeniul științelor și tehnologiei spațiale. În acest fel, prin dedicație, excelență profesională și, nu în ultimul rând, prin experiență și eficiență managerială în administrarea și alocarea resurselor financiare, materiale și umane se va urmări continua îmbunatățire a reputației științifice la nivel național și internațional, precum și extinderea participării institutului la eforturile naționale și internaționale pentru studiul spațiului cosmic în scopuri pașnice și la dezvoltarea de noi tehnologii menite să îmbunătățească securitatea și calitatea vieții”.

Noi obiective ştiinţifice strategice
Ținând cont de noul cadru în care este angrenat Institutul ca urmare a aderării României la ESA, o analiză SWOT pe termen mediu şi lung a activităţii ştiinţifice a Institutului, care a luat în considerare şi obţinerea statutului de Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare, a determinat următoarele obiective ştiinţifice strategice pentru evoluţia de viitor a institutului:

Dezvoltarea nivelului tehnologic al Institutului şi alinierea lui la cerinţele ESA, prin participare activă în programele mandatorii şi opţionale ale ESA. În acest context, Institutul de Ştiinţe Spaţiale va participa în continuare atât la competiţiile generale ESA, cât şi la competiţiile programului suport desemnat specific pentru România. În acelaşi context, ISS participă activ şi în noul program naţional STAR al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), menit să sprijine integrarea României în ESA.

Implicarea activă şi proactivă a institutului în experimente de interes naţional şi internaţional în următoarele domenii: Astrofizica neutrinilor şi studiul radiaţiei cosmice de energie ultra-inaltă (UHECR) prin intermediul unor experimente ca ANTARES, KM3NeT, DWARF, PIERRE AUGER OBSERVATORY, JEM-EUSO, studii ale fenomenelor şi particulelor elementare standard și exotice prin participare la colaborări şi experimente ca ANTARES, KM3NeT, LHC-ALICE-CERN, MoEDAL-CERN, FAIR-GSI, ILC, NICA-JINR Dubna, NUCLOTRON-JINR Dubna şi elaborarea de tehnologii inovative de detecție a particulelor elementare şi radiaţiei cosmice, prin participarea la colaborări ca FCAL, ILC, TUS – JINR Dubna, JEM-EUSO.

Implicarea în misiuni satelitare spaţiale de interes internaţional: Studiul proprietăţilor plasmei din Sistemul Solar cu ajutorul observaţiilor satelitare, prin participarea la misiuni spaţiale ale ESA precum CLUSTER, VENUS EXPRESS, SWARM, SOLAR ORBITER, şi ale NASA precum THEMIS şi MMS, studiul UHECR cu ajutorul operaţiilor satelitare prin participarea la misiuni spaţiale ESA şi non-ESA, precum JEM-EUSO şi respectiv TUS, şi participarea la misiunile ESA pentru studiul dark matter, dark energy şi a teoriilor de gravitaţie modificată precum PLANCK, EUCLID şi CoRE.

Dezvoltarea capabilităţilor tehnologice în domeniul ştiinţelor spaţiale în următoarele direcţii: Dezvoltarea de instrumente ştiinţifice pentru misiuni satelitare, dezvoltarea şi integrarea microsateliţilor pentru aplicaţii spaţiale (e.g. GOLIAT), dezvoltarea unui laborator certificat ESA şi integrat pentru testarea şi omologarea la sol a sateliţilor şi componentelor satelitare, dezvoltarea unui centru internaţional de comunicaţii şi control al misiunilor satelitare internaţionale, dezvoltarea unui centru integrat şi comprehensiv pentru studiul de contramăsuri la efectele adverse ale zborului uman de scurtă şi lungă durată în spaţial cosmic.

Dezvoltarea infrastructurii computaţionale în direcţii care să sprijine eficient activităţile strategice ale institutului, şi anume: Dezvoltarea capabilităţilor computaţionale de înaltă performanţă (HPC) pentru aplicaţii în fizică nucleară şi a particulelor elementare, astrofizică şi ştiinţe spaţiale (e.g. dezvoltarea de noi noduri GRID pentru colaborarea ALICE, pentru misiunea PLANCK, pentru proiectul FAIR-NUFAR-GSI, precum şi dezvoltarea de noi capacităţi GPU), implicarea pe scară largă a resurselor institutului în activităţi complexe de studiu şi modelare numerică în astrofizică teoretică, gravitaţie, cosmologie, şi fizica fenomenelor extreme din Univers.

Integrarea activităţilor Institutului de Ştiinţe Spaţiale în aplicaţii naţionale şi internaţionale de interes social şi strategic, cu posibilitatea de transferuri tehnologice către domeniul public, privat sau către alţi parteneri strategici, precum managementul dezastrelor naturale, sisteme mobile de telemedicină cu comunicaţie satelitară cu acţiune rapidă în situaţii critice, supravegherea vremii spaţiale şi remote sensing şi contramăsuri la efectele adverse ale zborului uman în spaţial cosmic.