Revista >> Iunie 2018 [Nr. 205] >> Cercetare & Invatamant superior

IMT a reunit la București elita internațională a cercetătorilor din domeniul semiconductorilor

Mihaela Ghita

22 Iunie 2018

Ce aţi transmis comunităţii științifice prezente la workshop-urile de la Bucureşti?
Cred că este important ca oamenii de ştiinţă să fie inovativi în domeniul cercetării fundamentale, dar, în același timp, pe cât este posibil, să nu rătăcească în această zonă, ci să rămână conectaţi la realitate, la aplicabilitatea practică a cercetărilor lor. Este foarte important să ții pasul cu noile idei, să te simți liber să faci propuneri noi, dar este esențial să ții cont că ideile tale trebuie să aibă o finalitate practică în interiorul unui dispozitiv, să devină un produs de piață.

Sorin Cristoloveanu este director ştiinţific la Institutul de Micro-electronică, Electromagnetism şi Fotonică din Grenoble şi câştigătorul Grove Award în 2017, cea mai importantă distincţie internaţională acordată de IEEE pentru contribuţii remarcabile în domeniul tehnologiilor şi dispozitivelor semiconductoare.

Ce se așteaptă din partea micro/nanotehnologiilor? Care este acel lucru care va provoca saltul cuantic, saltul calitativ care va schimba acest domeniu și va revoluționa tehnologia, aşa cum pe vremuri tranzistorul a revoluționat electronica?
E complicat să vă spun care va fi acel lucru care va revoluționa societatea, pentru că până acum majoritatea celor care au încercat acest exercițiu s-au înșelat. Tranzistorul nu a fost imediat înțeles ca fiind ceva revoluționar. De altfel, primul tranzistor conceput a fost altfel decât tranzistorul fabricat în masă. Problematicile actuale sunt orientate către sănătate și calitatea vieții, pe de o parte, și către comunicații, pe de altă parte. Sistemele de comunicații vor evolua cel mai mult și pentru asta e nevoie de memorii performante pentru stocare. Deci acum se caută soluții pentru progresul sistemelor de memorie. Când lumea spune că microelectronica va ajunge la un moment de saturație, nu e adevărat. Va continua să se dezvolte pentru a răspunde unor necesități pe care le avem, dar uneori, mai grav, să răspundă unor false necesități pe care alții ni le creează.

Care sunt tendințele actuale, la ce se lucrează cel mai mult?
Foarte mulți bani se injectează în cuantum computing, în sisteme cu spin… Sunt lucruri foarte interesante, însă nu cred că voi avea fericirea să le văd apărând până la sfârșitul vieții mele, pentru că evoluția lor este foarte lentă și cere mult efort. Cuantum computing nu cred că va apărea pe piață mai curând de 25 de ani.
Este cert că electronica va funcționa în continuare și siliciul va rămâne pentru foarte mult timp materialul principal, chiar dacă este acompaniat și de alte materiale. La fel se întâmplă și cu tranzistoarele. Vor rămâne aceleași tranzistoare, probabil cu unele schimbări, dar nu cred că va fi o revoluție spectaculoasă. Revoluția va apărea în industria comunicațiilor, mai ales în ce privește sursele de energie. Nu se mai doresc bateriile mari și grele, avem nevoie de sisteme care consumă puțină energie, să putem încărca telefonul doar o dată pe săptămână și eventual să se autoalimentze.

Vreunul din studiile dumneavoastră a ajuns să fie deja aplicat în industrie?
Domeniul meu este microelectronica avansată, care merge de la memorii până la sistemele computaționale și de comunicații cu consum foarte redus. De fapt mă ocup cu studiul tehnologiilor viitorului, despre care se va auzi peste 10-20 de ani.
Am lucrat aproape 50 de ani pentru o tehnologie care la început era o nișă și care acum este pe piață, se numește „silicon on insulator” (SOI) și toate conceptele create împreună cu colegii mei se aplică acum la o sumedenie de dispozitive. Deja aceste concepte au fost împrumutate pentru dispozitive care au un corp din ce în ce mai subțire. Sunt anumite fenomene fizice pe care am avut șansa să le descoperim foarte devreme, când lumea nu avea încredere în ele, iar acum sunt la baza funcționării noilor dispozitive SOI și FinFET (tehnologia pe care se bazează INTEL). Aceste două tehnologii sunt acum la modă.

Cunoașteți foarte bine atât zona de cercetare românească, cât și pe cea internațională. Unde se află România, IMT în mod particular, pe această hartă mondială a micro- și nanotehnologiilor?
Pentru o lungă perioadă de timp nu am mai avut contact cu cercetarea din România. Am reluat relațiile cu IMT dupa revoluție și avem programe de cercetare cu acest institut foarte respectabil pe scena internațională. Calitatea cercetării este remarcabilă în domeniile pe care institutul a ales să se focalizeze. Şi-au găsit specialități științifice în care sunt foarte buni și foarte performanți.

WOCSDICE şi EXMATEC, evenimente ştiinţifice de referinţă
WOCSDICE 2018 - The 42nd Workshop on Compound Semiconductor Devices and Integrated Circuits held in Europe este un workshop cu o îndelungată tradiţie. Prima ediţie s-a desfăşurat în anul 1973 şi de atunci a fost organizat în diverse ţări europene, ultimele ediţii având loc în Slovacia (2015), Portugalia (2016) şi Spania (2017).
La workshop-ul din Bucureşti, care a avut loc în perioada 14-16 mai 2018, au participat 40 de specialişti din străinătate şi 22 din România şi au fost susţinute 8 lucrări invitate.
WOCSDICE 2018 a oferit participanţilor oportunitatea de a-şi face cunoscute preocupările ştiinţifice şi rezultatele cercetărilor în domeniul dispozitivelor pe bază de compuşi semiconductori, electronică organică, nanomateriale şi interfeţe, modelare, procesare şi caracterizare dispozitive, fiabilitate, aplicaţiile incluzând dispozitive pentru microunde şi unde milimetrice, THz, comutatoare, optoelectronică.
Cercetările prezentate ţintesc aplicaţii din viaţa de zi cu zi: electronică, telecomunicaţii (telefonie mobilă şi comunicaţii prin satelit), senzoristică, pentru aplicaţii medicale şi controlul calităţii alimentelor.
EXMATEC 2018 - The 14th Expert evaluation and Control of Compounds of Semiconductor Materials and Technologies s-a desfăşurat în perioada 16-18 mai 2018. Acest workshop s-a desfășurat prima dată în anul 1992 la Lyon, Franța, şi a avut loc ulterior în numeroase oraşe din Europa, precum Parma, Freiburg, Cardiff, Heraklion, Budapesta, Cadiz, Lodz, Darmstadt, Porquerolles, Delphi, Aveiro.
Evenimentul, organizat pentru prima dată la Bucureşti, a continuat cu succes seria acestor întâlniri care au loc din 2 în 2 ani. Workshop-ul s-a bucurat de prezenţa a 24 specialişti din străinătate şi a 15 specialiști din România, iar pe parcursul său au fost prezentate 5 lucrări invitate.
În cadrul evenimentului au fost abordate tematici legate de dezvoltarea, îmbunătăţirea şi aplicarea unor metode avansate de fabricare şi evaluare a compuşilor (III-V, III-N) şi semiconductori Si, SiGe, materiale şi structuri 2D.
Cercetările efectuate pe aceste tematici au aplicaţii în domeniul producerii şi stocării energiei verzi (celule solare, baterii, fotodetectare), pentru dezvoltarea de materiale şi componente electronice performante cu dimensiuni de ordinul nanometrilor, dezvoltare de materiale noi cu proprietăți controlate pentru senzoristică (medicină, alimentaţie, controlul poluării mediului).
Detalii despre cele doua evenimente sunt disponibile pe paginile web dedicate: http://www.imt.ro/WOCSDICE2018/ şi respectiv http://www.imt.ro/EXMATEC2018/.