Cercetare si Invatamant superior >> Articole

Atentat la Siguranta Nationala: situatia critica din Cercetare

Dr Lucian Pintilie

11 August 2018

Ce ar trebui facut pentru a se avita un dezastru in Cercetare? Sunt cateva masuri care se pot implementa cu efort minim:

- Colegiile si consiliile consultative sa devina persoane juridice de tip ONG, care sa administreze parti ale Planului National CDI. Astfel:

Actualul Colegiu Consultativ pentru CDI (CCCDI) poate administra Programul Nucleu, destinat sustinerii acelor institutii de cercetare care nu primesc alocari bugetare directe (INCD-urile actuale; institute din componenta universitatilor, cu conditia ca alocarile sa mearga la intretinerea si operarea infrastructuii de cercetare si sustinerea salariilor personalului de cercetare fara obligatii in procesul educational). Programul Nucleu se aloca in baza unei proceduri de evaluare (care include si o strategie institutionala), pe o durata de minim 5 ani, cu o finantare care sa asigure costurile recurente ale institutiei respective. Monitorizarea se face periodic, in baza rapoartelor anuale, cu o monitorizare la jumatatea periodei efectuata de aceeasi echipa care a evaluat intial institutia. Comisia de evaluare/monitorizare poate propune corectii insotite de suplimentari/reduceri corespunzatoare de fonduri. CCCDI are libertate deplina in alegerea evaluatorilor/monitorilor, in intocmirea procedurilor de evaluare/monitorizare si in alocarea fondurilor pe baza evaluarilor/monitorizarilor. Tot CCCDI poate administra si fondurile dedicate intaririi capacitatii institutionale de a desfasura activitatea de cercetare, adica investitii, intarirea capacitatii administrative, accesul la baze de date, instalatii unicat incluse in mari infrastructuri de cercetare sau in foi de drum nationale ori europene, etc.
Actualul CNCS poate administra programele destinate resursei umane si cercetarii fundamentale (actualele PD, TE, PCE, PCCF, mobilitati, burse, etc.). In fiecare an i se vor aloca fonduri pentru organizarea de competitii, avand libertate deplina in alegerea evaluatorilor, in intocmirea pachetelor de informatii, in stabilirea procedurilor de evaluare si monitorizare a proiectelor, inclusiv dupa terminarea acestora.
Actualul CNTTI poate administra programele destinate cresterii competitivitatii economice (cum au fost Parteneriatele, proiectele PED, PTE, cecurile pentru Inovare, etc.). In fiecare an i se vor aloca fonduri pentru organizarea de competitii, avand libertate deplina in alegerea evaluatorilor, in intocmirea pachetelor de informatii, in stabilirea procedurilor de evaluare si monitorizare a proiectelor, inclusiv dupa terminarea acestora (mergand pana la a urmari ce impact economic au avut rezultatele cercetarii).
- Bugetul MCI este fixat nu dupa principii contabile ci conform Strategiei CDI aprobate pentru ciclul respectiv. Bugetul ar trebui sa reprezinte minim 0.5 % din PIB si ar putea fi distribuit in urmatoarele procente: 45 % pentru CCCDI; 20 % pentru CNCS; 30 % pentru CNTTI; 5 % pentru MCI. CCCDI, CNCS si CNTTI raspund pentru utilizarea fondurilor alocate, argumentand situatiile in care fondurile sunt insuficient sau nu au fost utilizate integral.

Modelul descris mai sus functioneaza cu succes in majoritatea tarilor CE (ex. CNRS si CEA in Franta; Max Planck, Fraunfofer si Helmholtz in Germania; CNR in Italia; CSIC in Spania; Academiile de Stiinte in Bulgaria, Republica Ceha, Polonia). Ar exista in acest fel mai multe surse de finantare, independente una de alta si mai putin expuse interferentelor politice. Transformarea MCI in administrator unic al fondurilor cercetarii ar duce in scurt timp la colapsul total al Cercetarii, MCI dovedind ca nu are capacitatea de a gestiona nici macar Programul Nucleu, daramite intreg Programul National CDI, asa cum nici mentinerea UEFISCDI ca unic administrator al competitiilor din cercetare nu prezinta garantii suficiente privind corectitudinea acestora si evitarea interferentelor politice.

Ramane insa de vazut daca Guvernul Romaniei manifesta disponibilitate pentru salvarea Cercetarii. Spre deosebire de anii trecuti, in care conducerea ANCSI/MCI putea fi facuta responsabila pentru ne-angajarea fondurilor alocate prin bugetul aprobat la inceput de an, se pare ca anul acesta ne-angajarea fondurilor care a dus la rectificare bugetara negativa nu se datoreaza atat conducerii MCI cat mai ales imixtiunii Ministerului de Finante in activitatea MCI, ceea ce dus la blocarea contractelor si a platilor. Are oare intentia Guvernul, prin Ministerul de Finante, sa puna pe butuci cercetarea pentru a asigura resurse pentru plata salariilor bugetare si a pensiilor? Vom vedea in curand daca avem un Guvern orientat spre progres sau un Guvern care va sacrifica progresul pe altarul intereselor electorale.

***

Atentat la Siguranta Nationala: situatia critica din Cercetare (II)

Referitor la consiliile care ar urma sa se transforme in institutii cu personalitate juridica care sa administreze parti din fondurile destinate cercetarii, respectiv CCCDI, CNCS si CNTTI, fac urmatoarea precizare necesara:
Aceste consilii ar trebui sa fie deasupra oricaror banuieli privind competenta, onestitatea si profesionalismul, si vor trebui ferite prin actul de constituire de orice imixtiune politica. Ca urmare, selectia membrilor ar trebui sa se faca pe baza unor criterii bine stabilite, cum ar fi:
• Cariera profesionala de succes, probat prin publicatii, citari, proiecte castigate si conduse in calitate de director de proiect, lectii invitate, capacitatea de a forma tineri cercetatori, apartenenta la diferite organisme profesionale (asociatii, comitete editoriale, comitete de conferinte internationale, etc.), premii, si altele similare.
• Capacitatea de a adminsitra proiecte si de a conduce echipe de cercetare fie in proiecte, fie in institutii de cercetare (laboratoare, departamente, etc.).
• Etica profesionala, sa nu fi avut abateri de la etica profesionala in nici un moment al carierei.

Procedura de selectie ar trebui atent intocmita, luand ca exemplu bune practici utilizate la nivel international. Spre exemplu s-ar putea lua in considerare procedura utilizata la selectia membrilor unor consilii sau asociatii cu renume in lume, cum ar fi ERC, Max Plank, CNRS sau alte organizatii similare.
Oricat de respectabili ar fi insa membrii consiliilor si oricat de bune ar fi procedurile pe care le intocmesc pentru competii de proiecte, de la evaluare si pana la monitorizarea impactului rezultatelor dupa incheierea proiectelor, daca nu primesc de la buget fonduri suficiente pentru a finanta proiecte si programe inseamna ca existenta lor va fi pur onorifica. Autoritatea poate ceda presiunii de a aplica niste principii corecte in finantarea cercetarii, dar o poate extermina in continuare prin alocarea de resurse financiare insuficiente. Si aici nu mai este vorba de competenta administrativa a MCI, a directorilor de INCD-uri sau a consiliilor ce administreaza programe, ci este vorba de vointa politica a celor aflati la putere de a sustine un sector vital pentru progresul oricarei societati.
Si acum cateva rezultate, firave, ale cercetarii, cel putin din institutia la care lucrez si pe care o cunosc mai bine:
• Lucrari in Nature sau Science: nu sunt cu autor principal din institut, dar sunt cateva care au co-autori din institut (ex. NATURE Volume: 489 Issue: 7416 Pages: 379-384 Published: SEP 20 2012; NATURE COMMUNICATIONS Volume: 3 Article Number: 1067 Published: SEP 2012). Mai sunt destul de multe lucrari in ultimii ani in Scientific Reports (14 articole in perioada 2015-prezent, cu autor principal sau co-autori din institut), care este tot jurnal publicate de Springer-Nature.
• Lucrari in jurnale cu factor mare de impact: numarul acestora a crescut constant in ultimii ani, dupa graficul de mai jos (situatia publicatiilor pentru 2017).