Revista >> Octombrie 2018 [Nr. 208] >> Cercetare & Invatamant superior

Bridge Grant: accelerator de business şi instrument de valorificare a resurselor academice

Alexandru Batali

25 Octombrie 2018

În domeniul eco-nano-tehnologiilor şi a materialelor avansate, Universitatea Politehnica din Bucureşti a câştigat un proiect care a facilitat realizarea unei instalaţii de preparare a aerului industrial provenit de la cabinele de vopsitorie, folosind sisteme de filtrare cu ultrasunete. „Pentru universităţi BG este un imbold şi un instrument potrivit pentru continuarea unor idei originale şi valorificarea lor în industrie prin aplicaţii realizate într-un cadru organizat, unde există obiective foarte clare şi termene precise. De asemenea, oferă studenţilor masteranzi şansa de a lucra în activităţi de cercetare aplicativă şi de a realiza o tranziție cu rezultate bune către viitoarea lor profesie de înginer. De altfel, doi dintre studenţii de la Facultatea de Inginerie şi Managementul Sistemelor Tehnologice au fost angajaţi de agentul economic la care am transferat rezultatele, Universal Service”, afirmă Dan Florin Nițoi, directorul de proiect.

În acelaşi timp, Universitatea Transilvania din Brașov se mândreşte cu optimizarea tehnologiei de fabricaţie a dulapurilor industriale de podea pentru firma ELDON, numărul doi în lume în acest domeniu. Prin reducerea rebutului de proces şi de produs, compania îşi va putea reduce pierderile în următorii ani cu aproximativ 1 milion de euro şi îşi va putea creşte competivitatea. „Proiectul de tip BG ne-a oferit ocazia de a câştiga încrederea companiei ELDON, demonstrându-i că avem capacitatea de a rezolva problemele cu care se confruntau şi lăsând larg porţile spre noi colaborări. Totodată s-a consolidat echipa de cercetare şi colaborarea interdisciplinară dintre membrii săi, iar masteranzii şi doctoranzii care au făcut parte din proiect au beneficiat de instruire la nivel avansat pe echipamente şi tehnologii moderne, şi-au valorificat resursele creative şi şi-au crescut şansele de angajare: din cei 12 participanţi la practică, 4 masteranzi şi un doctorand fac acum parte din colectivul Eldon”, declară Mircea Neagoe, reprezentantul Universităţii Transilvania.

Pe domeniul Sănătate, Universitatea Tehnică din Cluj a reuşit crearea unui nou material în vederea îmbunatăţirii esteticii dentare şi minimizării costurilor lucrărilor stomatologice, directorul de proiect Simona Rada fiind încântată că a putut pune în pratică o idee nouă, de la zero, luând în calcul acum şi crearea unui brand comercial propriu. Tot la Cluj, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Hațieganu” a dezvoltat un sistem de eliberare controlată a medicamentelor pentru prevenirea complicaţiilor fungice intestinale la pacienţii cu boli cronice. Mircea Neagoe, reprezentantul universităţii, a evidenţiat faptul că realizarea unui prototip medicamentos şi transferul tehnologic către agentul economic Organic Plant, i-au permis acestuia iniţierea unei linii distincte de produs, având efecte stimulative asupra dezvoltării business-ului acestei companii. La capitolul câştiguri, Universitatea a capitalizat 4 cereri de brevet la OSIM, a publicat 9 articole în reviste ISI, a susţinut 7 prezentări orale şi a putut asigura formarea doctoranzilor prin stagii paractice. Bineînţeles, s-a reuşit şi în cazul acestui proict conectarea realităţii academice cu cea economică.

În domeniul Patrimoniu şi identitate culturală s-a remarcat Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia printr-un proiect de optimizare a tehnologiilor de execuţie privind reabilitarea clădirilor de patrimoniu afectate de umiditate. Directorul de proiect, Victor Dorin Popa, a punctat care sunt principalele lucruri valoroase pentru universitate în urma derulării proiectului BG: dezvoltarea unei echipe de cercetare interdisciplinare şi îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul abordat, venind cu recomandarea continuării finanţării proiectelor de cercetare prin programul Bridge.

Cât te utilă a fost competiţia pentru agenţii economici?
Reprezentanţii mediului economic au susţinut de asemenea la unison necesitatea existenţei unor noi competiţii BG, concentrându-se pe avantajele aduse direct de acest instrument colaborativ, la nivel concret, sau pe diverse planuri strategice, cu impact pe termen mediu și lung şi cu beneficiari multipli, din (eco)sisteme interconectate.

„BG vine în întâmpinarea agentului economic, iar cercetarea are capacitatea de a-l direcţiona către transferul de cunoaştere şi ulterior către transferul tehnologic. Proiectele tehnologice pentru agentul economic reprezintă o gură de oxigen pe drumul către aplicaţiile industriale. Aceste proiecte au o utilitate unanim recunoscută, mai ales în contextul în care agentul economic are capacitatea de a le integra într-o viziune, într-un concept de dezvoltare. Un proiect de BG este un început care trebuie continuat şi integrat în nevoile operatorului. Domeniul dezvoltării dispozitivelor medicale este unul extrem de pretenţios, iar cele 3 proiecte BG în care am fost implicaţi au creat oportunitatea lărgirii colectivului nostru, dar mai ales susţin consolidarea unui model de business şi a unei viziuni integrate pentru dezvoltarea durabilă a aplicaţiilor noastre industriale. În final piaţă a validat studiile şi modificările tehnologice propuse de partenerul academic. Considerăm competiţia BG un experiment de succes care merită continuat pentru a se maturiza instrumentul şi cooperarea cu mediul academic. Este însă util să nu privim BG individual. El face parte dintr-o gândire integrată, vine la pachet cu demonstratorul şi proiectul tehnologic şi are o ţintă mai importantă: dezvoltarea tehnologică pe termen lung a companiilor beneficiare”, explică Marius Angheloiu, directorul general Sanimed Internaţional Impex.

La rândul său, Cristi Irimia, directorul Siemens Industry Software, a vorbit despre de impactul pozitiv adus de proiectul BG în evoluţia companiei pe care o conduce, cu efecte ce reverberează în industria autohtonă: „Am avut o colaborare excelentă cu Universitatea Tehnică din Clu-Napoca în direcţia testării virtuale a maşinilor autonome, un subiect fierbinte, care acum arde pe plan internaţional. Am considerat universitatea un furnizor de servicii de tehnologie şi i-am cerut să lucreze în ritmul nostru, cu instrumentele noastre, reuşind acest lucru şi depăşind chiar aşteptările avute. Ca rezultat, în următorii doi ani o parte din software-ul nostru se va baza pe ce am primit tehnologic de la UTCN. În plus, proiectul a mai avut un efect neaşteptat: a reprezentat un foarte bun studiu de caz pentru managementul Siemens pentru a atrage finanţare privată pentru România. Rezultatele proiectului ne-au poziţionat foarte bine în grupul Siemens, permiţând să dovedim că avem parteneri excelenţi în România, cu care putem continua proiectul, şi să atragem noi resurse pentru finanţarea firmei şi a direcţiei de cercetare pe care ne-am axat. Acest grant oferit de UEFISCDI a fost un instrument flexibil, venit la momentul potrivit”.

Silviu Zamfirache, managerul Distribuţie Energie Oltenia, a pledat de asemenea în favoarea acestui instrument şi a expus câştigurile generate: „Proiectul BG a venit la momentul oportun şi pentru noi, s-a potrivit ca o mănuşă la problema pe care o aveam de rezolvat, permiţând integrarea diverselor tehnologii acumulate în diferite perioade de timp într-un singur sistem, capabil să managerieze cât mai bine reţeaua noastră de distribuţie a energiei electrice. Provocările din domeniul nostru sunt din ce în ce mai numeroase, iar continuarea proiectelor BG ne-ar ajuta să găsim soluţiile potrivite la nevoile noastre. Am avut de câştigat din această colaborare cu universitatea, am beneficiat de transfer de hnow-how şi de un produs finit pe care mai departe ştim să-l folosim”.

În cadrul dezbaterii, Sanda Velea a reprezentat atât beneficiarul, Institutul de Cercetări Produse Auxiliare Organice Mediaş , cât şi spin-off-ul instituţional al ICECHIM, furnizorul soluţiei în proiectul BG. „ICPAO Mediaş era interesat să-şi rentabilizeze fabricaţia de biodiesel şi de solvenţi ecologici prin intermediul unei tehnologii de valorificare a glicerinei reziduale, iar ICECHIM a venit în întâmpinarea necesităților sale. Noi am reuşit să obţinem un produs care se utilizează ca aditiv pentru bitumul rutier. România este deficitară în acest domeniu, piaţa de fluxanți pentru bitum nu există, toate produsele se importă. Dacă se utilizează 6 tone de fluxant pe kilometru de drum, închipuiţi-vă cât de mare este nevoia internă pentru a obţine astfel de produse. Agentul economic este dornic să realizeze produsul şi să valorifice un flux secundar de fabricaţie, producătorii de bitum sunt dornici să-l cumpere, mai trebuie să atragem fondurile necesare pentru a dota optim instalaţia existentă pentru obţinerea acestor fluxanti. Totodată se rezolva şi o mare problemă de mediu, prin valorificarea gligerinei reziduale, până acum nefolositoare. Toate aceste dezvoltări sunt posibile datorită existenţei competiţiei BG”, apreciază Sanda Velea.