Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Semnătura electronică încheie în Justiție epoca ștampilei, cu un trecut de vedetă

25 Mai 2020



Baroul Timiș, Universul JuridicșiWolters Kluwer România au încheiat seria dezbaterilor pe tema „Digitalizarea sistemului judiciar" în data de 22 mai 2020, printr-o transmisie directă cu acces liber pe platforma www.universuljuridic.ro, cu cea de-a treia temă - „Utilizarea semnăturii electronice în sistemul judiciar". Partenerii principali ai seriei au fost companiile Noletter și EASYLAW, în timp ce Monitor Dosare, Trans Sped și certSIGN au fost parteneri. Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România a fost, de asemenea, partener instituțional pe parcursul întregii serii de dezbateri.

Seria respectivă de evenimente și-a propus să pună în discuție posibilitățile prin care justiția se poate folosi de noile soluții software digitale pentru a răspunde nevoilor celor implicați în realizarea actului de justiție, generând beneficii tangențiale pentru sistem și justițiabili, incluzând mai multe corecții, rezolvări mai rapide, timpi de răspuns mai reduși, dar și o experiență generală îmbunătățită.

Pe 8 mai 2020 s-a dezbătut tema„Este posibilă implementarea și utilizarea sistemului de videoconferință în sistemul judiciar?", la care a participat și Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, iar pe 14 mai 2020 s-a discutat despre „Implementarea, utilizarea, accesarea dosarului electronic". Toate cele trei evenimente au înregistrat audiențe online record pe portalul www.universuljuridic.ro, dar și pe platformele Facebook și Youtube.

Seria acestor trei dezbateri a însemnat aproape 12 ore de emisie live, a reunit 30 de speakeri proeminenți, a expus sute de idei și a generat zeci de mii de vizualizări în mediul online.


Evenimentul din 22 mai 2020, desfășurat pe parcursul a aproape patru ore, s-a bucurat de participarea unor personalități marcante din cadrul Parlamentului României, Consiliului Superior al Magistraturii, președinți și vicepreședinți ai unor instanțe de judecată din București și din țară, reprezentanți ai unor Uniuni ale profesiilor juridice, dar și a unor reputați furnizori de soluții software digitale de avangardă.

Moderatorii evenimentului au fost
av. dr. Sergiu Stănilă, decanul Baroului Timiș; Nicolae Cîrstea, președintele Grupului Editorial Universul Juridic; av. Antonio Iordan, cofondator EASYLAW; av. Radu Zaharia, Noletter; Adrian Măntoiu, director general, Wolters Kluwer România.

Cu maximă parcimonie, am selectat câteva dintre cele mai interesante idei și opinii ale participanților la eveniment:

Camelia Ivan
, CEO, Trans Sped
„Precum se știe, există trei tipuri de semnătură electronică: certificatele digitale simple, cele avansate și cele calificate. Certificatele care există pe piața din România sunt guvernate de Regulamentul european 910/2014 (Regulamentul eIDAS), care, conform Constituției României și Tratatului de aderare la UE, are supremație asupra legislației naționale. Astfel, Legea nr. 455/2001, o lege de aproape 20 de ani, a fost completată, dacă nu înlocuită de Regulamentul european. Cele trei tipuri de semnătură electronică diferă prin valoarea juridică și prin gradul de securitate oferit utilizatorilor. Dintre cele trei, doar certificatele calificate au valoare juridică și suplinesc complet documentele cu semnătură olografă, fiind nonrepudiabile. Cu un astfel de certificat se poate identifica în mod sigur identitatea utilizatorului.

Pentru obținerea unui certificat calificat cu cheia criptografică stocată pe un token sau în cloud este necesară identificarea certă a utilizatorului, care se face printr-o întâlnire, fie una fizică, față în față, fie printr-o soluție de videoidentificare certificată conform Regulamentului eIDAS. Cheia criptografică privată este în posesia exclusivă a utilizatorului, iar cheia publică este, de regulă, de tip one-time-password (OTP), pe care autoritatea de certificare o trimite la fiecare semnătură. Toate documentele semnate electronic cu certificat digital calificat sunt păstrate de către prestatorul de servicii de încredere timp de 10 ani și jumătate, astfel încât se poate face dovada validității și valabilității certificatului la momentul semnării. Celelalte două tipuri de semnături sunt prevăzute și acestea în Regulamentul european, având un grad mai mic de încredere, folosindu-se mai mult pentru fluxurile interne de documente, fără valoare juridică."

Av. Sergiu Marin Capisizu, Baroul București, membru al Consiliului UNBR
„Pe lângă cele menționate anterior, din perspectiva legislației naționale, ar trebui să amintim și de O.U.G. nr. 38/2020, ordonanță de urgență care reglementează cadrul general pentru utilizarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a semnăturii electronice și a documentelor electronice. Oricum, dezbaterea pe tema digitalizării justiției nu se va opri cu siguranță la cele trei teme propuse de organizatori. Va trebui să discutăm pe mai departe despre identitatea digitală, despre sigiliul electronic, marca temporală, autentificarea site-urilor web etc.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite