Revista >> Mai 2020 [Nr. 224] >> Cercetare & Invatamant superior

Prof. Adrian Curaj: „România poate deveni un actor strategic regional, iar opţiunile privind investiţia ACUM în ştiinţă, inovare şi antreprenoriat inovativ vor face diferenţa”

Alexandru Batali

28 Mai 2020

Deşi criza este asociată în mod uzual unui sens negativ, în limba chineză cuvântul este reprezentat de două ideograme: una înseamnă pericol, cealaltă oportunitate. Cum profită Europa, dar mai ales România de semnificaţia pozitivă a cuvântului şi a narativului generat de criza sanitară, care va rescrie ordinea şi dinamica globală? Este punctul de plecare al dialogului cu prof. Adrian Curaj, ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării în guvernul tehnocrat din 2016. Interviul oferă totodată şansa de a relua şi lansa întrebări esenţiale – Ce fel de ambiţii avem? Ce viitor ne dorim pentru România? În ce domenii putem face diferenţa? – deschizând un spaţiu de explorare a opţiunilor care ne permit să fim printre câştigătorii civilizaţiei de mâine.

Organismele evoluate se remarcă prin capacitatea extraordinară de a reacţiona rapid la stimuli şi de a se adapta la medii diferite. Confruntată cu provocările pandemiei şi presiunea digitalizării interacţiunilor şi modului de lucru, UEFISCDI a lăsat impresia că este în elementul său.

Suntem doar în pas cu ce se întâmplă în lume. O lume globalizată, în care schimbările tehnologice pun o presiune fără precedent, prin intensitatea şi viteza transformărilor. Transformarea digitală este parte a tornadei schimbărilor căreia lumea trebuie să-i facă faţă şi să se adapteze; nimic nou, anunţat şi discutat în contextul celei de a patra revoluţii industriale şi a diluării graniţelor fizic, biologic, digital. În acest context, există opţiunea de a fi pasiv şi dus de valul schimbării sau cea de a fi conştient şi de a te pregăti educând, formând şi actualizând formarea, înţelegând schimbarea şi contribuind conştient la transformările care oricum vin.

Perioada aceasta, cu excepţionalul şi disruptivul ei şi ca urmare a restricţiilor de mobilitate şi de prezență face-to-face, a pus o presiune deosebită asupra societăţii, asupra capacităţii sale de a funcţiona, de a desfăşura activitate şi livra on-line.
UEFISCDI s-a simţit în mediul ei, fără să fi anticipat vreodată o astfel de situaţie disruptivă. Totuşi, a fost pregătită pentru că în ultimii ani, în mod deosebit ultimii nouă ani, s-a pregătit, a dezvoltat, testat şi utilizat aplicaţii informatice, un puzzle de servicii on-line, capabile să acopere domeniile de responsabilitate. Sunt paşi mici şi aplicaţii ca nişte puncte (pixeli), dar care formează împreună o poză cu sens.

Toate au fost dezvoltate pentru a asigura că, după introducerea unei date în sistem, aceasta se regăseşte pentru utilizare, fără a fi necesară o nouă colectare; în ideea de interoperabilitate fiind pregătiţi pentru interogări şi schimb de date în timp real; conştienţi de nevoia de trasabilitate a datelor - orice schimbare de date să fie însoţită de informaţia necesară (metadate). Toate pentru a asigura accesibilitate, siguranţa şi securitatea datelor – UEFISCDI a dezvoltat şi găzduieşte unul dintre cele mai performante centre de date din instituţiile publice, cu autonomie de 24h, face permenent audit de securitate şi îşi păstrează datele putând recupera pierderile în caz de dezastru; pentru a asigura accesul public la date şi a fi pregătiţi să furnizăm date pentru platforma de date plublice guvernamentale, https://data.gov.ro/. Nu în ultimul rând, s-a pus accent pe vizualizări inteligente şi infografice.

Rolul de agenţie de finanţare a cercetării, dezvoltării şi inovării, cu zeci de apeluri de proiecte, zecile de mii de proiecte evaluate folosind mii de evaluatori din toată lumea, iar apoi contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proictelor, ne-au obligat să optimizăm fluxurile, să lucrăm on-line, să comunicăm on-line 24/7. Chiar aşa se întâmplă, pentru că evaluatorii sunt din Japonia, Australia, din America de Nord, chiar şi din America de Sud, evident din Europa, obligându-ne să fim pregătiţi să răspundem şi să interacţionăm cu ei permanent; QED.
Logica informaţională şi soluţiile informatice ne permit să asigurăm transparența datelor şi în acelaşi timp să protejăm identităţile celor cu care colaborăm, respectând cerinţele standardelor în evoluţia lor, actualul GDPR. Oricum, ideea de „cât mai puţine hârtii” a fost o provocare permanentă şi cred că momentul acesta disruptiv ne ajută să facem pasul spre… „fără hârtii”! Să vedem, pentru că ţine de noi, dar nu doar de noi, fiind necesare decizii pentru ca actorii instituţionali să adopte un astfel de comportament. Suntem însă aici, gata de experiment!

Am dezvoltat platforme ce îşi propun să facă vizibilă expertiza şi să o conecteze la nevoi; www.BrainMap.ro. Sunt peste 37.000 de persoane înregistrate, dar este şi informaţia despre ce am finanţat din 2011, proiecte de cercetare şi inovare. Dar nu numai atât, se pot selecta domeniile în care au fost finanţate proiectele, în ce regiuni, oraşe sau instituţii, ce parteneriate s-au dezvoltat. O informaţie extrem de consistentă şi utilă, atât pentru a informa decidentul politic, dar şi pentru mediul de afaceri, pentru investitori şi, de ce nu, pentru publicul larg, interesat. Platforma infrastructurilor de cercetare, www.erris.ro, oferă informaţie despre echipamente, laboratoare, platforme şi serviciile ştiinţifice şi tehnologice oferite, inclusiv pentru testări acreditate. A fost utilizată şi a asigurat informaţia, inclusiv pentru echipamentele PCR şi cele asociate, necesare în perioada aceasta.

Dar este şi platforma RMU, cu cele aproximativ 1.000.000 de identităţi, care oferă informaţie în dinamica ei, despre studenţi şi programele în care sunt înregistraţi. Ajută să înţelegem subiecte ca renunţarea la universitate (drop-rate), echitate, să avem imaginea bazinelor geografice care alimentează cu studenţi fiecare universitate. RMU este pregătit pentru interoperabilitatea datelor, inclusiv pentru a înţelege dinamica legăturilor absolvenţi şi piaţa muncii, atât de necesară politicilor educaţionale, dar şi dinamica studenţilor străini în România şi internaţionalizarea învăţământului superior. Platforma www.studyinromania.gov.ro prezintă informaţii despre programele de studii oferite de universităţile din România şi este un instrument esenţial internaţionalizării. Colectarea datelor pentru a fundamenta alocările financiare pentru universităţi se face, de asemenea, integral on-line: platforma ANS, https://uefiscdi.gov.ro/platforma-ans.
Nu am răspuns pentru întrebarea: Ce ar fi fost dacă nu eram deja on-line?

Într-un timp foarte scurt aţi răspuns prompt la problemele de ordin naţional şi aţi lansat o suită de competiţii dedicate combaterii răspândirii COVID-19, dar şi o platformă de colaborare şi comunicare între inovatori, precum și un portal cu informaţii ştiinţifice despre COVID-19, toate instrumente utile în lupta cu noul coronavirus.
Era firesc ca domeniul cercetării să răspundă rapid apelului de mobilizare şi să fie în avangarda luptei împotriva pandemiei. Au fost lansate rapid două competiţii Soluţii pentru provocarea Covid-19.
MEC a decis organizarea lor şi a alocat bugetul necesar, MS a contribuit la formularea nevoilor, UEFISCDI asigură întreg procesul de anunţ, depunere proiecte, evaluare cu experţi independenţi, selectare şi finanţare. A fost important că există „vehiculul”, adică exersasem deja cu succes programul Soluţii, începând cu anul 2016. Sunt 16 teme care acoperă rezonabil un spaţiu de nevoi, căutând soluţii la problemele generate de virusul SARS-COV-2.
Dar există şi alte iniţiative valoroase. În urma lansării competiţiilor am primit sute de telefoane, oamenii aveau nevoie de informaţii pentru formarea de echipe multidisciplinare sau pentru acces la infrastructuri de cercetare sau tehnologice. UEFISCDI a realizat BrokerMap.ro, o platformă digitală care aduce împreună oameni şi proiecte al căror obiectiv comun este găsirea de soluţii la actuala criză sanitară. UEFISCDI a răspuns rapid nevoii de documentare şi a dezvoltat un Hub de resurse Covid, cu informaţie în timp real, prelucrată de experţi români, membri ai Societăţii Române de Bioinformatică - RSBI. Am făcut cunoscute acţiunile noastre în spaţiul internaţional.