Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Aspecte pozitive din cercetarea românească

20 Aprilie 2021




De asemenea, elemente coerente de politici publice şi finanţare constantă au permis evitarea unor derapaje aşteptate în zona Open acces din cauza ambiguităţilor, diferenţelor de interpretare şi costurilor ridicate. De exemplu, peste 54% din articolele româneşti indexate ISI publicate în 2020 au fost în regim open acces (majoritatea plătitoare de taxe de publicare suportate din granturi, programe dedicate sau resurse proprii). 39% din acestea au fost situate în zona roşie (+altele 34% în zona galbenă), 1.22% fiind considerate Highly Cited şi 0,23% Hot Papers.

În condițiile în care încă se chinuie să găsească o cale coerentă de identificare și punere împreună a pieselor lipsă din puzzle-ul transferului tehnologic, sistemul CDI este extrem de eterogen din acest punct de vedere, conținând actori (de dimensiuni și coordonate geografice diferite) cu nivele variate de experiență în cooperarea cu mediul privat. Bineînțeles, este ușor să blamezi finanțarea insuficientă și/sau lipsa infrastructurii dedicate, dar nu este cazul: cercetarea aplicativă a beneficiat de 65,3% din cheltuielile CDI totale, la care se adaugă încă 16,7% pentru dezvoltarea experimentală [6]. Un raport al Curţii de Conturi arată că sub 30% din rezultatele CDI din perioada 2016-2018 sunt de natură aplicativă (tehnologii, procedee, produse), iar cererile şi brevetele reprezintă doar 6% din total [10]. Încă nu înțelegem sau nu împărtășim pe deplin procesul în sine (cu rezultatele și beneficiile pe care le aduce), mai ales faptul că transferul tehnologic reprezintă un proces pe termen lung, cu rezultate palpabile în minim 5 – 10 ani. Ne lipsesc profesioniștii şi nu reușim să capitalizăm potențialul inovativ și exuberanța creativă a tinerilor pe care universitățile românești (încă) îi pregătesc.

Nu înțelegem că transferul de cunoștințe și „comercializarea” echitabilă a (rezultatelor) cercetării sunt indispensabile unui ecosistem de inovare funcțional. Eundrum complex, în condiții dure (volummic de start-up-uri și spin-off-uri, cuo rată de supraviețuire mică în primiicinci ani de viață, mai ales în condițiileactuale), daravem o bază pe care să construim, inclusiv recentele proiecte detip POC-G[12]. Iar această bază are nevoie de predictibilitate şi politici publice, respectiv elemente legislative/fiscale adecvate.

Potențial
Sistemul de cercetare național rămâne un teritoriu fertil, mai ales în ceea ce privește resursa umană creativă, călită în condiții deloc prielnice, și dispune de câteva „semințe” (subliniate aici și nu numai) care, atent îngrijite și dezvoltate, udate (eficient, când și cât trebuie) cu managementul și finanțarea necesare, îl pot readuce aproape de locul pe care îl merită și în poziția de a contribui real la dezvoltarea țării.
Dar cele subliniate nu ne pot mulţumi: cercetarea românească este capabilă de mult mai mult dacă se îndeplinesc în prealabil câteva condiţii, în parte uşor de atins. Iar prima este legată de identificarea oportunităților actuale și de ieșirea din logica unui sistem înțepenit și imobil. Pe de altă parte, dacă ne aplecăm mai apăsat asupra circumstanțelor în care viețuiește și funcţionează CDI-ul românesc, ajungem la concluzia conform căreia rezultatele sale (producția științifică, cuantificabilă sau nu, receptarea și utilizarea acesteia) sunt net superioare resurselor (umane, de infrastructură) și investițiilor (materiale, financiare, logistice) pe care le primeşte, mai ales atunci când vorbim de cea mai mare amenințare la adresa sa – finanțarea redusă (subfinanțare) și nepredictibilă.

1 http://www.marketwatch.ro/articol/17230/SOS_Cercetarea_romaneasca/
2 https://www.contributors.ro/cercetarea-in-2021-moarte-clinica/
3 https://www.edupedu.ro/video-sentimentul-e-ca-nimanui-nu-i-pasa-de-cercetare-ministrul-ciprian-teleman-dupa-audierile-din-comisia-pentru-stiinta-si-tehnologie-din-parlament-2-miliarde-de-euro-din-pnrr-ar-co/
4 https://www.edupedu.ro/ministrul-teleman-despre-prioritatile-in-cercetare-finantarea-pentru-revigorarea-pacientului-in-inanitie-trebuie-directionata-in-primul-rand-catre-dezvoltarea-resurselor-umane-si-c/
5 http://www.marketwatch.ro/articol/17180/Programul_Orizont_2020_o_(re)sursa_uriasa_de_dezvoltare_insuficient_valorificata_de_cercetarea_romaneasca/pagina/3
6 Calcule proprii pe baza datelor INS din aprilie 2020; anul 2019 este ultimul an cu date statistice complete
7 https://uefiscdi.gov.ro/
8 Raport CNCS 2020
9 Raport de audit al performanței privind eficiența și eficacitatea activității de cercetare dezvoltare finanțate pentru institutele national, februarie 2020
10 Scopus, aprilie 2020
11 Victor Velter, Analiza UEFISCDI: Romanian Open Access ISI publications 2020 (date Web of Science), februarie 2021
12 Start-ups, Scale-ups and Entrepreneurship in Romania, raport UEFISCDI



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite