Revista >> Iulie - August 2021 [Nr. 236] >> Cover Story

Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea: „Post-pandemie, UVT inovează și restartează învățământul superior, împreună cu stakeholderii și comunitatea locală”

Alexandru Batali

27 Iulie 2021

Într-o serie artistică deschisă publicului timișorean, UVT își manifestă rolul de epicentru al vieții culturale dedicate comunității, important pentru anul cultural 2023. Prin serile de muzică și teatru, ne bucurăm împreună de muzica și arta dramatică oferite de studenții UVT. Timișorenii au ocazia să participe la serile WePerform, construite în jurul muzicii și a teatrului, în fiecare zi de joi sau vineri, în lunile iunie și iulie (Detalii pe pagina de Facebook „WePerform”UVT, la adresa web: https://www.facebook.com/weperformart)

Triunghiul UVT – Administrația locală - Mediul de afaceri, un model partenerial promițător
Cum funcționează relația dintre UVT, administrația locală și mediul de afaceri la nivelul dezvoltării urbane?
Triunghiul partenerial dintre Universitate – Administrație și Mediul de afaceri înseamnă o configurație pe baza căreia s-au dezvoltat cele mai multe dintre comunitățile urbane din cele mai dinamice orașe ale Europei.
ADMINISTRAȚIA este prin excelență un pol al coeziunii sociale în planul comunităților locale, asigurând aplicarea legii și a normelor locale, realizând funcțiile de administrare a patrimoniilor și de management al serviciilor publice locale.
UNIVERSITĂȚILE sunt centre ale cunoașterii, prin educație și cercetare, și acoperă și o a treia dimensiune a rolului universităților de excelență: importanța lor în asumarea și promovarea intereselor publice ale comunităților în care se află și pe care le dezvoltă.
MEDIUL DE AFACERI asigură o dinamică economică și generarea de valoare adăugată, un echilibru al pieței muncii și o presiune permanentă către competitivitate.
Aceasta este și viziunea Universității de Vest din Timișoara, de integrare a energiilor acestor trei pivoți esențiali ai vieții din orașele mijlocii ale Europei.
Răspunsul mediului de afaceri este semnificativ: trei noi investiții sunt anunțate doar în ultimele săptămâni la Timișoara. Este vorba despre compania ZF, care planifică să își extindă Centrul Tech din Timișoara: în acest moment, 150 de ingineri lucrează pentru ZF la Timișoara. Dimensiunea echipei actuale va crește în următorii trei ani. ZF va extinde competențele hub-ului său de tehnologie din vestul României, de la sistemele de direcție și frânare către mobilitatea electrică și soluțiile software și va dezvolta echipele de inginerie pe toate segmentele. Apoi este vorba și despre Porsche Engineering, care alege Timișoara pentru a-și extinde activitatea din România. Va angaja până la 200 de specialiști. Nu în ultimul rând, este vorba despre investiţia de 200 de milioane de euro proiectată de Dräxlmaier Timişoara, unde vor fi create peste 1.000 de locuri de muncă.

Apelul Public pentru Educație, un demers valoros
Vă remarcați la nivel comunitar și prin mesajele de susținere a educației elevilor din județ și din toată țara…
Acesta este unul dintre mesajele cele mai importante pe care le-am lansat în acest an, susținând campania Societății Academice din România (SAR) – desfășurată în toată țara, dar și în Timiș – prin care am transmis executivelor din primăriile județului Timiș și consiliilor locale un îndemn pozitiv de a aloca bugete destinate burselor pentru elevi. Trebuie să înțelegem că, fără a susține prin finanțări educația, mai ales în ciclurile primar și gimnazial, nu vom avea viitor.
Am considerat că marea bogăție a comunităților noastre este formată din tinerii noilor generații, apelul nostru la acordarea de burse din bugetele locale, în acord cu legislația în vigoare, fiind un îndemn pentru susținerea educației lor împlinite. Este un apel adresat aleșilor din județul Timiș de pe poziția de parlamentar de Timiș, unde reprezint și miile de familii care încă nu dispun de mijloace financiare rezonabile pentru ca cei tineri să-și ducă o viața de elev asigurată cu cele necesare.
Aici este vorba nu doar despre costurile oficiale ale sistemului public de învățământ, ci este în discuție și bugetul necesar meditațiilor, extrem de mare în România. „Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditaţiilor, cu o frecvenţă mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a şi a XII-a. Plata meditatorului se face pe baza unei înţelegeri şi sunt puţine cazuri care au drept bază o formă contractuală şi/sau bonuri fiscale”, relevă acelaşi studiu. Costul mediu al unei şedinţe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plăteşte lunar aproximativ 300 de lei pentru un copil, în scopul meditării.

O viziune SMART, pentru o regiune SMART, cu un centru universitar SMART
Cum gândiți pe termen mai lung dezvoltarea inteligentă a centrului universitar timișorean și, implicit, a regiunii?
Pentru a ne specializa regiunea „SMART” este foarte important să generăm resurse și linii de atragere și menținere a talentelor și tinerilor cu pregătire de elită, atât prin perspectiva OUTGOING, cât și prin cea INCOMING:
Perspectiva cu focus pe migrația OUTGOING este aceea de a structura politici publice pentru menținerea în Timișoara a talentelor din ciclul liceal și evitarea migrării acestora spre universități din străinătate, dar și a celor din ciclul universitar (de licență, master sau doctorat) și evitarea migrării acestora spre piața muncii europeană. Perspectiva INCOMING este aceea de a structura politici publice pentru atragerea spre Timișoara a tinerilor absolvenți și profesioniști, pregătiți în UE sau America de Nord.
Rolul administrației, alături de mediul universitar și mediul de business, este de a structura o politică a contigentării absorției de talente și tineri absolvenți în și către Timișoara, prin intermediul domeniilor, sectoarelor și specializărilor inteligente, specifice pentru zona noastră, care pot aduce valoare adăugată superioară, comparativ cu alte sectoare economice. Viziunea noastră de până acum despre parteneriatul public – privat, destul de îngustă, arată o neîncredere în funcționarea acestui tandem, la standarde înalte, în beneficiul comunității. Este momentul să arătăm că parteneriatul public – privat nu este opțional, ci obligatoriu, pentru definirea priorităților strategice de dezvoltare și pentru instrumentalizarea acțiunilor comune ale administrației, în rețele de proiecte cu universitățile și cu companiile locale sau cu investitorii internaționali veniți în regiune. Aceasta este logica dezvoltării euroregiunilor, acesta este și sensul în care noi, împreună, va trebui să ne profilăm strategia pentru Timiș și regiunea de Vest.

În termeni financiari, în ultimii 10 ani, centrul universitar timișorean a înregistrat un decalaj de 200 de milioane de euro față de centrul universitar din Cluj-Napoca, ceea ce acum se simte substanțial în creșterea economică a municipiului clujean. Există riscul creșterii acestui decalaj prin subfinanțare?
UVT a realizat un studiu de impact comparativ al finanțării tuturor universităților din Timișoara, Cluj, Iași, un studiu de impact prin care studiem ultimii zece ani în finanțarea celor trei mari centre universitare din afara Capitalei. Aici sunt observații extrem de importante pentru următorii 10 ani de dezvoltare. Se observă că Timișoara are cea mai redusă finanțare 9% - față de Iași (13%) și Cluj (16%) – ca locuri finanțate la facultăți (ciclul de licență) – pentru trei orașe absolut comparabile ca mărime. Mai sunt și alte explicații semnificative care demonstrează un deficit de finanțare al centrului universitar timișorean față de Iași și Cluj:
♦ Și pentru Iași și pentru Cluj, bazinul de absorție este foarte mare – de aceea, pentru Timișoara, un plus de locuri finanțate poate contrabalansa un minus de areal de absorție a studenților;
♦ La Iași mai există și o adresabilitate către Republica Moldova, semnificativă numeric;
♦ La Cluj există și adresabilitatea către populația de ardeleni de limbă maternă maghiară, care nu vin spre Timișoara sau București la facultate, merg la Cluj;
♦ În plus, Timișoara nu are o tradiție academică atât de îndelungată – noi avem un decalaj de 100 de ani față de Cluj sau Iași, pe care nu am făcut altceva decât să-l ducem după noi în acești ultimi 100 de ani (de când există UPT și UVT).
Timișoara nu a făcut altceva decât să caute ca, prin excelență și competitivitate, să reducă decalajul de tradiție academică pe care îl are față de Cluj sau Iași – însă, dacă noi vom fi în continuare subfinanțați, sunt foarte puține șanse să reușim să ajungem la nivelul orașelor universitare Cluj sau Iași.
Necesarul real de finanțare pentru centrul universitar timișorean este dublu, după calculele noastre, față de nivelul obișnuit, din ultimii ani, ca locuri finanțate la ciclurile de licență, masterat și doctorat.
Acesta este semnalul pe care centrul universitar timișorean îl transmite către toate instituțiile centrale, mai ales către Guvern, Parlament, Președinție – dezvoltarea vestului depinde foarte mult de o creștere semnificativă a finanțării universitare pentru Timișoara, pentru cele patru universități, de la cca. 2700 de locuri finanțate la ciclul licență (pentru o sută de mii locuitori) măcar către 5000 de locuri finanțate (pentru o sută de mii de locuitori) – ca să egalăm finanțarea Clujului, în primă instanță. Pentru master, cifrele sunt: de la 800 locuri finanțate (pentru 100 mii locuitori) către 2000 sau chiar 3000 de locuri finanțate (pentru 100 mii locuitori).
În plus, dacă nu fondăm parteneriate strategice cu mediul de afaceri, pentru diversificarea meseriilor viitorului spre care să ne îndreptăm studenții în economia Timișoarei și Banatului, vom rămâne doar pe o adresabilitate prioritară către industria automotive, iar peste 10 ani vom intra în declin.
Aceasta este marea provocare: ne dezvoltăm prin creșterea centrului universitar și diversificarea academică, științifică și a pieței muncii, sau, dacă nu vom reuși, e previzibilă intrarea în declin economic, ca regiune, în maxim 10 ani.

UVT înseamnă inovare și transformare permanentă
În perspectiva anilor 2030, pe ce piloni principali veți construi edificiul următoarei decade?
Am constituit, în 2021, „Grupul partenerilor Strategici - GPS UVT”, o structură consultativă independentă a Universității de Vest din Timișoara, care reunește 17 personalități din domeniul economic, social, cultural, artistic și sportiv. Misiunea GPS este aceea de a fi un partener al conducerii executive a UVT în elaborarea și implementarea proiectelor strategice ale universității, prin analize și recomandări privind direcțiile și obiectivele de dezvoltare strategică în domeniul educațional, cercetare științifică, creație artistică și performanță sportivă, pe baza experienței practice a membrilor GPS.
Implicând experți de primă mărime și vizibilitate națională și internațională, ne dorim o universitate fără ziduri, deschisă comunității, pentru a răspunde următoarelor provocări societale actuale: găsirea unui echilibru durabil între preocupările ecologice, economice și sociale, tranziția verde și digitală, cu înțelegerea rolului culturii și industriilor creative în starea de bine a cetățenilor (sănătate și wellbeing).
Setul de valori asumate prin noul format de participare a comunității la dezvoltarea universității se compune din câteva valori-centrale: rolul transformațional al universității, inovativitatea, co-crearea, co-design-ul programelor educaționale, împreună cu toate categoriile de stakeholders, un aport substanțial în comunitate prin triplul rol al UVT (educator – inovator – consumator), rolul de catalizator al schimbării pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunii vestice a țării în domeniile de specializare inteligentă, dar și rolul de descoperire antreprenorială, nu în ultimul rând.

Propunem trei piloni de bază ai unei construcții pentru 2030:
♦ Digitalizare (inteligență artificială, automotive, high tech, cyber security, test bed pentru validare tehnologii noi);
♦ Green (clădiri sustenabile și smart, spații urbane verzi, educație sustenabilă, sustainable finance, ecotehnologii, energie verde, etc.)
♦ Health & Wellbeing (îmbunătățirea calității vieții, prin artele creative, cultură, sport, recuperare integrată prin kinetoterapie, psihoterapie, programe de telereabilitare, nutriție, wearables pentru sănătate etc.)
Acești piloni pe care putem să îi construim împreună vor conduce la consolidarea unui ecosistem regional, de mare vizibilitate în care, ca și în cazul Silicon Valley, Kendall Square din Cambridge, MIT sau Block 17 din Singapore, mediile academic, administrativ, de cercetare și cel socio-economic se potențează reciproc, pentru dezvoltare inteligentă și accelerată.