Revista >> Noiembrie 2021 [Nr. 239] >> Cercetare & Invatamant superior

Microelectronica în România recuperează statutul de domeniu strategic

Dr. ing. Andreas Wild, Dr. ing. Petru Dan

26 Noiembrie 2021

3. Fabricație de plăci de siliciu în facilități tehnologice de vârf. Cercetători din România participă în programe europene pregătind generațiile CMOS de 3 nm și 2 nm, alături de întreprinderi europene cu rol de lider mondial. Se pot imagina mai multe scenarii: (i) participare minimă, cu intervenții punctuale, la invitația unor proiecte din alte țări; (ii) crearea unui centru național de tehnologii avansate, specializat în subiecte/etape tehnologice specifice și stabilirea unor relații de colaborare cu unul sau mai mulți parteneri industriali cu o activitate economică de volum mare, pentru a putea absorbi nu numai investițiile inițiale ci și costurile de funcționare ulterioare; (iii) România găzduiește un investitor important în semiconductoare.

PNRR și IPCEI ME/CT – un „succes de etapă” pentru accesul la proiectele europene majore
La data de 28 octombrie 2021 Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) a primit avizul favorabil al Consiliului UE, la finalul unei întâlniri a miniștrilor de Finanțe din UE.[12] Reformele prezentate de acestea sunt în acord cu agenda europeană privind tranziția verde și transformarea digitală (pentru care România a acceptat angajamentul să aloce 20% din fonduri).

România a propus PNRR prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Este interesant că în martie 2021 versiunea preliminară de lucru nu menționa microelectronica. În luna mai 2021 exista o primă propunere oficială care menționa 300 milioane EURO pentru „investiții inovative în microelectronică (IPCEI)”. Pentru ca în august 2021 propunerea să fie amendată rezervându-se 500 milioane EURO pentru dezvoltarea microelectronicii în România

România a participat la pregătirea notificării IPCEI ME/CT prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT). Au fost numite două Puncte de Contact Industriale (IPoC - Industrial Point of Contact). 25 de entități din România au participat la un eveniment de punere de acord european („match-making event”) pentru a găsi parteneri internaționali. România (prin IPoC) a participat la discuțiile săptămânale la nivel european. A fost numit un co-redactor din România pentru unul din capitolele documentului umbrelă (Chapeau) care va fi notificat.

In cadrul PNRR - Componenta 9, Investiția 4 (500 milioane EUR) are ca obiectiv dezvoltarea microelectronicii în România, sprijinind tranziția digitală. Acțiunile vizează: (i) structurarea şi dezvoltarea competenţelor de concepţie, fabricaţie şi aplicare a componentelor şi sistemelor microelectronice într-un ecosistem naţional coerent; (ii) securizarea proprietătăţii intelectuale şi accelerarea aplicării tehnologiilor avansate în domenii esenţiale ale economiei naţionale cum sunt industria automobilului, sănătatea sau agricultura de precizie, spațiul, apărarea, sectorul aeronautic; (iii) coordonarea cu capabilitățile și nevoile de la nivel european, inclusiv prin participarea sau asocierea a cel puțin zece membri ai ecosistemului național la un proiect multinațional, prevăzut a fi implementat în principal ca proiect important de interes european comun (IPCEI).

În forma aprobată, Componenta 9 „Suport pentru sectorul privat și CDI” din PNRR include[13]:
1. Proiecte transfrontaliere și multinaționale - Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare
2. Extinderea capabilităților Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie „IMT București în tehnologii avansate de semiconductoare, cu specializare în subiecte/etape tehnologice specifice și micro-producție, inclusiv prin investiții și programe comune cu alte centre de cercetare, universitățile tehnice și sectorul privat.

Un număr de patru Centre de Inovare Digitală (Digital Innovation Hub’s - DIH) în tehnologii avansate de componente și sisteme microelectronice. Aceste centre se vor cristaliza în jurul unor universități tehnice, incluzînd și sectorul privat, și se vor focaliza pe componente și sisteme sigure, de încredere și certificate, pe dezvoltarea componentelor eficiente energetic pentru tehnologii de calcul, inclusiv inteligență artificială și „edge cloud” și pe investiții în cercetare-dezvoltare, prototipare și producție mică/medie, în domenii de specializare care vor fi definite după principiul specializării inteligente. Au fost nominalizate Universitățile (Poli)tehnice din București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași.

Începând de la 29 sept. 2021, Autoritățile Publice naționale au preluat întreaga responsabilitate pentru elaborarea documentului umbrelă (Chapeau) în vederea notificării IPCEI ME/CT. În prezent se operaționalizează structura care va răspunde de managementul PNRR, implicit de gestionarea acestei investiții. Primul jalon aferent PNRR și IPCEI (cadrul normativ), care trebuie îndeplinit până în al doilea trimestru din 2022, se referă la „Hotărârea Guvernului prin care se alocă finanțarea necesară de 500 de milioane EUR pentru sprijinirea extinderii capacităților naționale până la prima dezvoltare industrială și participarea sau asocierea la un proiect multinațional pentru a participa sau a se asocia la proiect.”

Potrivit ultimelor informații, pre-notificarea IPCEI va avea loc între decembrie 2021 și ianuarie 2022 în funcție de deciziile celor 17 State Membre care și-au anunțat dorința să participe. România trebuie să definească în detaliu investițiile și participanții. Guvernul trebuie să adopte cadrul legal de organizare, participare și atribuire a fondurilor (până în trimestrul al doilea al anului viitor). România are în vedere: (i) lansarea unui de apel de propuneri rezervat participanților direcți (investitori industriali importanți dispuși să investească sume mai mari de 20 de milioane EURO, cu finanțare parțială din IPCEI ME), cu respectarea jaloanelor propuse la nivel european privind pre-notificarea, precum și (ii) identificarea, selectarea, promovarea și susținerea participanților indirecți (entități din industrie, cercetare și mediul academic care vor colabora sub coordonarea participanților direcți). Este necesară inventarierea unităților industriale relevante, a competențelor lor și a distribuirii pe teritoriul României. În colaborare cu Agențiile Regionale de Dezvoltare trebuie dezvoltat conceptul de Centre de Inovare Digitală. În fine, este necesară formularea și implementarea viziunii unui ecosistem în micro- și nanoelectronica românească. Conceptual, un ecosistem coerent va accelera tehnologii inovative stând la baza digitalizării pentru aplicații de interes în economia națională. Centrele pot lua forma de DIH. Grupul de Lucru pentru Microelectronică este direct implicat în cele de mai sus. Pentru aceasta va structura comunicarea cu actorii din proiect și cu entitățile implicate sau în măsură să influențeze progresul, atât pe plan național cât și internațional și va participa activ la elaborarea elementelor planului strategic („master plan”) pentru microelectronică, spre a fi propuse Guvernului.

Așteptări, incertitudini, iluzii? Motive pentru a fi optimiști.
PNRR este o oportunitate care nu trebuie ratată. IPCEI ME este un proiect colaborativ și incluziv, cu participanți eligibili din întregul ecosistem, putând fi finanțat atât din PNRR cât și din alte programe. Astfel de programe vizează investiții pentru viitor care trebuie să producă valoare, contribuind astfel la rambursare creditelor aferente.

În acest moment trebuie să răspundem și apoi să acționăm cu privire la următoarele aspecte.