Revista >> Iulie - August 2022 [Nr. 246] >> IT&C

Hub-ul Român de Inteligență Artificială: de la prioritate națională, la izolare guvernamentală

Alexandra Cernian – Lector universitar, Facultatea de Automatica si Calculatoare

25 Iulie 2022

În cadrul evenimentului „Inteligența Artificială – sursă de dezvoltare pentru România” – a IV-a ediție (martie 2022), prim-ministrul Ciucă declara că „HUB-ul de Inteligență Artificială, finanțat prin fonduri europene, poate reuni talentele și cercetarea românească, alături de spiritul antreprenorial românesc și cu sprijinul administrației publice. Ministrul Boloș se va implica personal în urgentarea acestui proiect. Îmi doresc implicarea mediului de afaceri românesc la scară cât mai largă în acest proiect. Companii mari, IMM-uri, Startup-uri care să coopereze cu administrația, cu universitățile, institutele de cercetare și organizațiile non-guvernamentale.” Din nou, mesajul este unul optimist şi care dă speranță, însă nu pare să fie în concordanţă cu cele mai recente planuri ale administrației, care probabil preferă scurtătura achiziției de echipamente şi aplicații IA din afară, în această cursă a digitalizării administrației publice, atât de mult trâmbițată inclusiv prin PNRR.

2. Strategia Națională de Inteligenţă Artificială
Vorbim mult despre ea, dar până acum nu am făcut nimic concret. După nenumărate discuții, grupuri de lucru formate şi reformate, consultări publice, inițiative venite din mediul privat – tot nu avem o strategie națională de inteligenţă artificială. Cel mai recent şi avansat demers vine din partea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), care au organizat deja a doua rundă de consultări publice dedicată mediului de afaceri și mediului academic şi de cercetare, în cadrul demersului de elaborare a primei strategii naționale de inteligență artificială (AI), ca parte a proiectului „Cadru Strategic pentru adoptarea şi utilizarea de tehnologii inovative în administrația publică”. Conform statisticilor publicate de Comisia Europeană în iunie 2021, erau doar 6 state membre UE care încă nu aveau o strategie națională de AI publicată, România fiind una dintre ele.

Conform declarațiilor premierului Ciucă, „La nivel guvernamental, lucrăm la crearea Cadrului Strategic Național pentru IA, care să fie baza pentru poziționarea României ca lider în domeniu. Avem români capabili, avem tineri talentați acasă și risipiți prin lume.” Or, cum să ajungă România lider în domeniu fără sprijin (financiar în primul rând) pentru cercetare, inovare şi transfer tehnologic? Colaborarea între mediul academic, privat şi guvernamental rămâne esențială pentru dezvoltarea armonioasă şi integrarea soluțiilor bazate pe IA în viața de zi cu zi.

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat recent: „În condițiile tehnologiilor emergente care schimbă continuu lucrurile – Inteligența Artificială, Realitatea Virtuală, Internetul Lucrurilor - noi, ca țară, avem de făcut o alegere. Nu este o alegere a unui ministru, a unui Guvern, ci a fiecărui cetățean al acestei țări. Putem, pe de o parte, speriați de viitor să ne odihnim la umbra ignoranței noastre sau să ne avântăm spre viitor și, utilizând tehnologia, să recuperăm marile decalaje pe care România încă leînregistrează în raport cu Vestul. În aceastăalegere națională, trebuie să avem curajul faptelor!”
Rămâne de văzut dacă şi faptele vor confirma vorbele şi sperăm că nu este preatârziu pentru a salva viitorul InteligențeiArtificiale din România.