Revista >> Iunie 2023 [Nr. 255] >> Cercetare & Invatamant superior

Himerele politicienilor români

Dr. Lucian Pintilie, presedintele Patronatului Roman din Cercetare si Proiectare

06 Iunie 2023

Din declaraţiile publice făcute în acest an de guvernaţii noştri am putea înţelege că România este o ţară în plin avânt, în care se investeşte enorm în tehnologii de vârf, şi care are un sistem de învăţământ superior şi de cercetare atât de performant încât nu va fi nicio problemă în asigurarea specialiştilor care să lucreze în viitoarele fabrici de cipuri semiconductoare, maşini electrice sau în domeniul inteligenţei artificiale.

Declaraţia premierului Nicolae Ciucă la conferinţa Smart Diaspora (https://gov.ro/ro/ştiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-deschidere-a-conferintei-internationale-smart-diaspora-2023-diaspora-in-invatamant-superior-tiinta-inovare-i-antreprenoriat): „În urma desfășurării lucrărilor conferinței Smart Diaspora, ascultându-i pe cercetătorii de elită ai României, vă rog să propuneți cinci domenii prioritare în științe, domenii pe care să le aprobăm în guvern şi să le finanțăm prioritar. De ce dorim acest lucru? Cred că este foarte simplu:dacă facem un exercițiu de imaginație şi ne gândim unde am fi fost astăzi dacă acum 10-15 ani am fi finanțat, așa cum se discuta atunci, inteligența artificială și vehiculele electrice.

Declaraţie Florin Spătaru, ministrul Economiei: „România îşi propune să devină un jucător important în UE în domeniul semiconductorilor” (https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/02/24/ministrul-economiei-romania-isi-propune-sa-devina-un-jucator-important-in-ue-in-domeniul-semiconductorilor--1065697)”

Declaraţie Florin Spătaru, ministrul Economiei: „Ministerul Economiei a făcut astăzi un pas important pentru industria semiconductorilor din România prin semnarea unei Scrisori de Intenție cu IMEC, un centru de cercetare și inovare lider mondial în nanoelectronică și tehnologii digitale, pentru a deveni partener pentru dezvoltarea unui centru de competențe în România” (https://oldeconomie.gov.ro/semnare-imec; https://www.revistabiz.ro/romania-va-avea-un-centru-tehnologic-pentru-dezvoltarea-semiconductorilor/).

De pe site-ul MCID aflăm că va fi înfiinţat Comitetul Român pentru Inteligență Artificială (https://www.research.gov.ro/romania-va-avea-un-comitet-roman-pentru-inteligenta-artificiala-ordinul-a-fost-publicat-in-monitorul-oficial-11029/). Din comitet aflăm că vor face parte persoane care se încadrează în următoarele categorii profesionale: specialiști în domeniul inteligenței artificiale și domenii conexe; antreprenori, cercetători științifici, cadre didactice, studenți și elevi din învățământul preuniversitar și universitar; reprezentanți ai administrației publice; orice alte persoane care au legătură directă său interes dovedit pentru dezvoltarea domeniului inteligenței artificiale și pentru realizarea scopurilor Comitetului.

Nivelul real al investițiilor
Va propun să vedem care este realitatea. La nivel naţional, banii pentru industria de semiconductori sunt cei 500 milioane euro prevăzuţi în PNRR (banii vin pe filiera iniţiativei IPCEI MC/TC, competiţie derulată în România prin Ministerul Eonomiei, vezi https://economie.gov.ro/ipcei/, bani care se vor duce, cel mai probabil, la 3 companii multinaţionale, respectiv Continental, Bosch şi NXP, vezi https://www.infofinanciar.ro/nxp-planuri-mari-pentru-industria-semiconductorilor-din-romania.html), şi încă 80-100 milioane de euro prevăzuţi în POCIDIF pentru crearea unei platforme naţionale de cercetare în domeniul semiconductorilor (deocamdată sunt zvonuri mai mult sau mai puţin confirmate, programul POCIDIF nefiind încă operaţional). În total, în POCIDIF sunt investiţi circa 557 milioane euro pentru cercetare-dezvoltare, sub formă de sprijin pentru proiecte în domeniul tehnologiilor avansate prin crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic (nu am găsit unde sunt definite aceste domenii de interes strategic, probabil sunt cele menţionate în declaraţiile oficiale menţionate mai sus). În total, circa 1 miliard de euro pentru inteligenţă artificială, semiconductori, maşini electrice, etc. Cât investesc alţii? Păi zeci de miliarde în perioade de timp similare cu cele de derulare ale programelor PNRR şi POCIDIF: SUA va învesti peste 52 miliarde USD pentru fabrici de semiconductori, costul unei singure fabrici fiind estimat undeva între 10 şi 20 miliarde, la care se adauga peste 200 miliarde USD investiţii private (vezi https://www.semiconductors.org/the-chips-act-has-already-sparked-200-billion-in-private-investments-for-u-s-semiconductor-production/); Comisia Europeană plănuieşte să investească circa 3.6 miliarde euro, cu speranţa să atragă încă 43.7 miliarde euro investiţii private (vezi https://www.computerworld.com/article/3693953/eu-chips-act-to-drive-47-billion-investments-in-semiconductor-manufacturing.html. Nu este clar dacă în acest joc este luată în calcul şi România sau nu, totuşi membră a Uniunii Europene); Franţa mizează pe investiţii de 16 miliarde euro, fonduri publice şi private (cu o investiţie de 5.7 miliarde euro pentru a moderniza fabricile de lângă Grenoble, vezi https://www.euractiv.com/section/digital/news/france-welcomes-new-chips-production-site-in-bid-to-become-global-player/); investiţii masive se fac şi în Germania, de miliarde de euro (vezi https://www.gtai.de/en/invest/industries/chip-giants-investing-in-germany-812100), dar şi în alte ţări în care industria semiconductoare era deja puternic dezvoltată. Cum putem noi concura cu astfel de sume, mai ales că puţina industrie semiconductoare care mai există în ţară a fost practic desfiinţată (vezi situaţia platformei de cercetare şi producţie din Băneasa)?

Datele statistice
Dar să vedem cum stăm cu cercetarea, care ar trebui să vină cu idei noi pentru aceste tehnologii de vârf şi să formeze resursa umană. Mai jos aveţi nişte grafice care prezintă: investiţia în cercetare ca procent din PIB (total public şi privat)-Fig. 1, numărul de cercetători la milionul de locuitori-Fig. 2, populația-Fig. 3 şi PIB-ul pe 2021-Fig 4 (date luate de la Banca Mondială, https://dată.worldbank.org/indicator/).

Datele sunt pentru ţări din vecinătatea geografică sau comparabile ca performanțe economice. Sunt foste țări comuniste sau țări considerate încă emergente în UE. Ca populaţie (Fig. 3) nu stăm deloc rău, a doua după Polonia, nici ca PIB nu stăm rău (Fig. 4), comparabil cu Cehia, Portugalia şi peste Ungaria sau Grecia, dar după Polonia şi Israel. De ce am inclus Israel? Pentru că are cea mai mare investiție în CDI la nivel mondial, peste 5 % din PIB (Fig. 1). Cu cel puţin un ordin de mărime mai mare decât investiţia României în CDI. De fapt, analizând Fig. 1 se poate vedea că suntem ultimii între ţările analizate, mai puţin decât Bulgaria şi chiar Belarus, cot la cot cu Senegal, Mauritius, Argentina, Uruguay, Cuba şi alţi zmei ai cercetării (vezi https://dată.worldbank.org/indicator/GB.XPD.RSDV.GD.ZS?most_recent_value_desc=false). Şi în ceea ce priveşte numărul de cercetători la milionul de locuitori tot pe ultimul loc suntem, sub 1000 la un million.

Oare de ce sunt aşa puţini oamenii care lucrează în cercetare? Salariile medii şi minime în România nu sunt chiar dezastroase prin comparație cu ţările analizate, vezi salariul minim-Fig.5 şi salariul mediu-Fig. 6 (sursa https://take-profit.org/en/statistics/wages/).