.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Liga imprimantelor, o competitie cu traditie
Dupa mai bine de un secol de la moartea inventatorului Charles Babbage (1791-1871), Muzeul de Stiinte din Londra a construit prima imprimanta din lume conceputa pentru un calculator. Imprimanta era mecanica si consta dintr-un angrenaj din peste 4000 de piese, cantarind aproape 2,5 tone.
Imprimanta dinozaur
Povestea acestei imprimante a luat nastere din frustrarea lui Babbage pus in imposibilitatea de a corecta prea multele erori provenite la calculul manual al tabelelor matematice. Babbage a proiectat o serie de „motoare” pentru o aritmetica mecanizata. „Instrumentul” sau „Analitic” este considerat a fi primul calculator mecanic. Era vorba despre o masina mecanica de calcul care functiona pe baza unui program si a unui set de instructiuni. Din pacate, Babbage n-a putut sa-si duca proiectul la bun sfarsit pentru ca piesele necesare nu puteau fi realizate la acea vreme.
Odiseea lui Chester Carlson si inventia lui nedorita
La 12 ani, varsta la care multi copii sunt inca sub mirajul povestilor lui Andersen sau ale fratilor Grimm, Chester Carlson, cel care avea sa revolutioneze tehnica printarii, ii spunea varului sau Roy: „Intr-o zi am sa arat lumii o mare inventie”. Ziua promisa avea sa vina intr-o dupa amiaza de octombrie, in anul 1938, cand Carlson a reusit sa puna la punct procesul de copiere instanta numit electrofotografiere. Mai tarziu, acesta se va numi xerografie si va fi comercializat de corporatia Haloid, devenita Xerox.
Inventia, care i-a adus lui Carlson multe milioane de dolari, a reusit sa schimbe radical modul de lucru office. Ecourile xerografiei inca se mai fac auzite si au generat multe alte inventii, precum tehnologia de printare laser.
O idee de milioane de dolari
Asemenea alpinistului care vrea sa cucereasca un varf pe care putini s-au incumetat sa-l atace, Carlson a decis sa cerceteze un domeniu mai putin cunoscut: fotoconductivitatea. A adancit cercetarile fizicianului maghiar Paul Selenyi, care experimentase cu imagini electrostatice si a realizat ca, in momentul in care lumina interactioneaza cu un material fotoconductiv, conductivitatea electrica a acelui material creste. A inceput cateva experimente rudimentare in apartamentul sau, descoperind principiile fundamentale ale electrofotografiei. „Am stiut”, spunea el, „ca am dat de o idee extraordinara, dar oare aveam sa o scot la lumina?”
„Am reusit!”, avea sa exclame ulterior Carlson, grabindu-se sa-si patenteze imediat ideile, suspectand ca nu este singurul care a apucat-o pe acest drum. Temerea sa era nefondata, pentru ca nimeni nu se mai gandise ca xerografia ar putea avea aplicatie practica. De altfel, intre 1939 si 1944, a fost refuzat de peste 20 de companii, chiar si de catre Consiliul National al Inventatorilor.
Carlson era pe punctul de a renunta, dar in 1944, Battelle Memorial Institute, o organizatie non profit, s-a aratat interesata de cercetarile lui ajutandu-l sa continue dezvoltarea xerografiei. Trei ani mai tarziu, Institutul a semnat o intelegere cu o mica companie, pe nume Halloid (care mai tarziu se va numi Xerox), dandu-i acesteia drepturile de a produce o masina xerografica.
Parerea ta conteaza: 
Info World punctează în programele de finanţare ale Comisiei Europene
