.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Vinurile romanesti isi gasesc loc in vinoteca europeana
Mari amatori de vinuri, din cele mai vechi timpuri, romanilor le plac in special cele albe demiseci sau demidulci. Statisticile spun ca acestea reprezinta 60% din consumul anual, in timp ce vinul rosu este preferat in proportie de 30-35%. In statele occidentale, care nu au avut parte de comunism si au reusit sa mentina si sa dezvolte o cultura a vinului si o educatie a consumatorului pentru acest produs, preferintele sunt indreptate in special catre vinurile rosii.
Romania este recunoscuta drept o tara cu traditie indelungata in cultivarea vitei de vie si in producerea de vinuri, care au fost, de altfel, deseori premiate la concursurile internationale de profil.
In urmatoarele randuri, vom face o scurta radiografie a sectorului viti-vinicol din tara noastra in contextul in care tendinta de globalizare impune gasirea unor solutii de supravietuire.
Cat producem, cat exportam?
In tara noastra se produc, in medie, 5 milioane de hectolitri de vin, din care se comercializeaza cam 1,5-2 milioane hl si se exporta 10% din cat se vinde pe piata interna, restul fiind autoconsum.
Potrivit datelor Institutului National de Statistica, la nivelul anului trecut consumul de vin in Romania a fost de 27 l pe cap de locuitor, iar cel de vin imbuteliat la 0,75 l a fost de patru sticle pe locuitor. “Pe masura ce creste puterea de cumparare a consumatorului, creste si consumul de vinuri cu denumire de origine controlata”, ne spune Ovidiu Gheorghe, presedintele Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV).
Principala tara de destinatie a vinului romanesc este Germania, dar producatorii privesc si catre alte piete potentiale, cum ar fi SUA, Rusia si tarile asiatice - unde consumul de vin este in crestere - si catre Scandinavia si Israel.
Sectorul viti-vinicol a traversat cu bine perioada in care Romania s-a pregatit pentru aderarea la Uniunea Europeana. Avem o lege a viei si vinului care corespunde practicilor oenologice la nivel european. Primele fonduri europene post aderare adminstrate de Ministerul Agriculturii au fost absorbite de sectorul viei si vinului si utilizate pentru reconversia/restructurarea soiurilor.
“Sunt multe elemente pozitive pentru sectorul vie-vin legate de aderarea la UE”, ne-a declarat Ovidiu Gheorghe. “Cred ca intreaga industrie a vinului din UE va avea o crestere in ceea ce priveste competitivitatea, iar vinurile romanesti vor obtine un plus de calitate datorita investitiilor”. Patronatul Natonal al Viei si Vinului ii grupeaza pe unii dintre cei mai importanti producatori de vin din Romania si are ca scop principal sustinerea si promovarea intereselor legitime ale viticulturii si ale industriei producatoare de vinuri in relatia cu statul roman.
Potrivit lui Stefan Dragan, director in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, „Romania isi va mari considerabil prestigiul in randul statelor membre ale UE si se va bucura in continuare de aprecierile meritate pentru vinurile sale, obtinute in podgorii traditionale”.
Concurenta neloiala pe piata romaneasca
Eliminarea taxelor vamale intre tarile UE a adus pe piata romaneasca vinuri straine, la preturi accesibile. O alta “amenintare” pentru producatorii romani vine din partea vinurilor din Republica Moldova, care uneori induc in eroare consumatorul prin etichetele in limba romana. Presedintele PNVV ne spune cum vad producatorii autohtoni aceasta concurenta.
“Exista, intr-adevar, in Romania, vinuri importate la preturi accesibile, insa acestea nu sunt de calitate. Tarile din spatiul UE au preturi mai mici pentru ca productia lor la hectar este superioara celei romanesti. Spania obtine 20 de tone de struguri la ha, in timp ce Romania are o medie de 4-5 t/ha. Asta inseamna ca randamentul lor economic este superior, dar, cu cat te extinzi in ceea ce priveste cantitatea, cu atat scade calitatea vinului. Vinurile importate pe piata romaneasca la preturi accesibile, nu sunt produse care ar putea participa la concursuri internationale. Cele de calitate superioara sunt foarte scumpe in acest moment pentru buzunarul romanului, asa ca stau in rafturi.
Concurenta nu are de ce sa ne sperie, ci este un factor dinamic in piata. Cu siguranta, vor ramane in piata doar jucatorii care sunt competitivi. In ceea ce priveste vinurile din Republica Moldova, gama lor sortimentala este indreptata spre cele dulci, cu un continut bogat de alcool, pentru ca acest profil era solicitat pe piata Rusiei, principala destinatie a acestora in trecut. Ele nu se regasesc pe tipicul consumatorului roman si, probabil, vor sta in continuare in rafturi. Romanul este destul de traditionalist si prefera vinurile romanesti fata de cele importate. Noi am sesizat Inspectiei de stat pentru controlul viti-vinicol faptul ca in acest moment exista foarte multe vinuri importate din Republica Moldova care nu respecta legislatia romaneasca. De exemplu, trec denumirea de soi, cum ar fi Cabernet Sauvignon pe un vin de masa, de consum curent, iar potrivit legislatiei romanesti in vigoare nu ai voie sa treci denumirea soiului la vinurile de masa. Concurenta neloiala a vinurilor din Republica Moldova apare si la pret; din moment ce poti gasi in magazine un vin cu eticheta in limba romana pe care scrie Cabernet Sauvignon, care costa 4,5 lei, in timp ce un astfel de vin produs in Romania costa 9-12 lei e normal sa existe un risc din punct de vedere al optiunii de achizitie a consumatorului. Dar am convingerea ca in scurt timp se va rezolva si acest subiect”.
Concurenta neloiala in piata vine si din alta directie, dupa cum ne-a precizat Ovidiu Gheorghe. De aproximativ doi ani a aparut o gama de produse, permise de legislatia romaneasca si de cea a UE, asa numitele bauturi aromatizate pe baza de vin. Acestea induc in eroare consumatorul pentru ca nu au ca materie prima vinul sau au un continut de vin foarte redus, insa pe eticheta se scriu cu litere mici cuvintele “bautura pe baza de” si cuvantul “vin” cu litere foarte mari. Sunt ambalate in PET-uri de 2 l, se vand la preturi foarte joase, iar consumatorii care nu au putere de cumparare mare si nici o educatie a consumului de vin, pot fi indusi in eroare. Aceste produse afecteaza politica comerciala a producatorilor de vin.
In domeniul productiei de vinuri, capitalizarea este foarte mica, investitiile in cresterea vitei de vie si in tehnologia de prelucrare se fac intr-un ritm foarte lent. Procesul este ingreunat de faptul ca nu functioneaza creditul agricol, bancile nu ofera imprumuturi pentru agricultura. Acest fapt va fi un obstacol si pentru absorbtia fondurilor europene, pentru ca sistemul bancar din Romania nu primeste acele parghii din partea Ministerului Agriculturii necesare pentru a putea obtine credite bancare.
“In prezent, suntem preocupati de activitatea de reconversie/restructurare a soiurilor, astfel incat sa ajungem la o gama mai larga de varietati care sa acopere deficienta de vinuri rosii din piata si, pe de alta parte, sa reusim sa avem in cultura soiurile autohtone valoroase, gen Feteasca Neagra, Grasa de Cotnari, Tamaioasa Romaneasca. Pentru ca o tara viticola trebuie sa vina in oferta pentru export cu produse autohtone cerute de piata. Romaniei ii va fi dificil sa concureze pe piata mondiala cu tarile foarte importante producatoare de vin pe soiurile internationale, dar incet-incet inaintam si in acest sens”, a mai spus presedintele PNVV.
Politicile in domeniu
Strategia Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru sectorul viti-vinicol vizeaza: consolidarea patrimoniului viticol, perfectionarea continua a tehnologiilor de cultura si a celor de vinificatie pentru obtinerea unor vinuri de calitate inalta, cresterea cu pana la 40% a suprafetelor cultivate cu soiuri de vita de vie pentru vinuri rosii, in raport cu cele albe. Printre soiurile considerate prioritare pentru plantare in vederea obtinerii de vinuri competitive pe plan european, se numara: Feteasca Alba, Feteasca regala, Tamaioasa romaneasca, Grasa, Feteasca neagra, Babeasca neagra, Cadarca, Francusa si Busuioaca de Bohotin. Se urmareste cresterea ponderii vinurilor de calitate cu denumire de origine controlata si cu indicatie geografica, pana la 40% din totalul productiei de vin.
Oficialii ministerului apreciaza ca este, de asemenea, nevoie de intarirea capacitatii de control a organismelor sectoriale pe filiera vinului si de elaborarea in teritoriu a inventarului plantatiilor viticole si a drepturilor de plantare a vitei de vie.
Din punctul de vedere al producatorilor, prioritatile sunt cresterea calitatii vinurilor, a competitivitatii produselor romanesti relativ la cele din UE in primul rand si dezvoltarea unui mediu de afaceri sanatos, astfel incat sa fie eliminati din piata producatorii care inca mai cred ca pot vinde vinuri de slaba calitate si sa dispara acele practici ale producatorilor de bauturi aromatizate pe baza de vin, nedistilate, care ii pacalesc pe consumatori.
Parerea ta conteaza: 
Catalogul DataCenter 2012
