.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Culturile pentru biocarburanţi pot scoate agricultura din hibernare
Energia din materia primă regenerabilă este considerată în România unul dintre cele mai promiţătoare sectoare având în vedere resursele bogate, dar şi faptul că sectorul bioenergetic este în prezent foarte puţin exploatat. Avem deja o platformă tehnologică de nivel european pentru biocarburanţi, iar culturile specifice necesare pot fi mărite şi întreţinute fără a afecta agricultura, dat fiind terenul agricol neutilizat în prezent, numai bun pentru culturi de plante speciale.
Soia, rapiţa şi palmierul sunt cele mai importante culturi pentru biocarburanţi, potenţialul pentru primele două fiind la noi unul foarte ridicat. Clima specifică latitudinii României permite însă plantarea majorităţii plantelor din care se produc biocarburanţi: rapiţă, floarea soarelui, soia pentru biodiesel şi sfeclă de zahăr, topinambur, sorg zaharat, grâu şi porumb pentru bioetanol. Astfel de culturi pot fi întreţinute fără a afecta agricultura clasică, România având o poziţie foarte bună la terenuri agricole, cu 6,6 milioane de hectare oficial (9,3 neoficial, susţin specialiştii), din care 64% teren arabil. Acesta este jumătate nefolosit de proprietari. Ponderea de biocarburanţi trebuie să crească constant după cerinţele UE. Acum avem 4% biodiesel în motorina vândută la pompă, iar în 2009 va creşte şi ponderea biobenzinei, în prezent mai mică.
Una dintre probleme, evidenţiate în cadrul întrunirii “Biocarburanţi şi energie din biomasă”, este aceea că procesul de conversie a biomasei în energie nu este deocamdată unul continuu pe tot traseul – producţie plante, transport, prelucrare, depozitare, distribuţie carburant, fapt care are implicaţii negative asupra termenului de valabilitate a biocarburanţilor.
Productivitate aproape dublă la rapiţa românească
Soia şi palmierul sunt materii prime pentru biocombustibili mai ales în SUA, rapiţa în UE. Terenul agricol disponibil şi clima specifică ne permit să producem plante pentru biocarburanţi. România stă foarte bine la producţia de rapiţă, cu 4,5 tone la hectar, faţă de 2,5 tone la hectar, cât se produc în UE, arată specialişti.
Culturi pentru biocarburanţi pe terenurile nefolosite
“La nivel planetar se foloseşte pentru alimente maxim 40 % din suprafaţa potenţial arabilă, iar îmbunătăţind tehnologiile agricole am putea folosi 30%. În România, aproximativ 50% din suprafaţa de teren agricol este nefolosită”, arată Benone Velcescu, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. “Iată de ce a spune că biocarburanţii influenţează preţul alimentelor este un nonsens. Doar trei ţări UE ar putea acoperi fără probleme necesarul de hrană al tuturor locuitorilor celor 28 de ţări membre”, susţine Benone Velcescu. De altfel, la nivel UE, conceptul de biorafinare s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, fără a afecta alimentaţia populaţiei. România este pe locul 5-6 în Europa din punct de vedere ştiinţific în ceea ce priveşte biocombustibilii, arată specialiştii domeniului. La noi există cercetarea, însă întreg lanţul are verigi lipsă când vine vorba de crearea unui sistem. Germanii au ştiut să creeze sistemul, şi acum sunt cei mai avansaţi în biocombustibili.
Biocarburanţii, aliat împotriva poluării
La nivel european normele privitoare la emisiile poluante impuse instalaţiilor industriale şi autovehiculelor sunt extrem de severe. S-a ajuns deja la standardul Euro 5, dacă vorbim despre emisiile autovehiculelor, iar emisiile din instalaţiile industriale trebuie controlate strict, pentru a evita amenzile foarte mari sau riscul de a se închide întreprinderea. Dacă privim spre SUA, cel mai mare poluator din lume, acolo nici nu s-a ratificat protocolul de la Kyoto (acord internaţional privind mediul ratificat deja de 160 de ţări, inclusiv România, care prevede o reducere a emisiilor poluante între 2008-2012) din cauza imposibilităţii atingerii ţintelor propuse. Una dintre cerinţele UE este creşterea procentului din PIB destinat cercetării pentru biocarburanţi din fiecare ţară membră, până în 2014.
“Pământul este un rezervor limitat atunci când vine vorba despre carburanţii fosili, însă energia Soarelui este nelimitată şi poate fi folosită în diferite feluri, inclusiv prin biocarburanţi, facuţi din plante”, arată Benone Velcescu.
Beneficii suplimentare
“Reducerea costurilor biocarburanţilor va fi semnificativă prin utilizarea glicerinei rezultate din prelucrarea biomasei”, arată Dr. Ing. Mişu Moscovici, directorul Institutului de Cercetare Chimico Farmaceutică Bucureşti. Glicerina este inclusă în suplimente alimentare de stimulare a imunităţii, ca adjuvanţi sau cu acţiune de potenţare a acţiunii vaccinurilor. Poate fi utilizată şi în industria alimentară. Rezidurile de la biocarburanţi se pot folosi atât în hrana animalelor, cât şi ca biofertilizanţi.
Efecte negative
Parerea ta conteaza: 
Noutatile Sony, descoperite via AVstore
