Revista >> Martie 2009 [Nr. 113] >> Administratie publica

Administraţia publică are nevoie de GIS

Luiza Sandu

24 Martie 2009

Alina Pintelie crede că, pentru răspunsul la această întrebare, se impune o delimitare între două tipuri de abordări. Pe de o parte este vorba de informatizarea geospaţială insulară (în cadrul instituţiei a fost informatizată geospaţial activitatea unui departament sau a câtorva dintre acestea) şi aici Intergraph estimează că un procent de 30% din administraţiile publice din oraşele mari au cel puţin un sâmbure geospaţial în fluxurile lor de lucru.

„Însă cel mai eficient tip de informatizare este cel în care soluţia geospaţială automatizează activităţile instituţiei pe orizontala şi verticala organigramei, pentru că doar acolo şeful instituţiei poate evalua performanţa aparatului administrativ pe care îl conduce, evaluare care se face la cel mai eficient mod posibil: compari realitatea din teren cu cea din baza de date. Din nefericire, aici putem număra pe degetele de la o mână instituţiile publice care au ales această abordare şi estimăm un procent de 1%. De fapt, aceste instituţii se pot identifica uşor şi de la distanţă, fiind vorba de instituţiile în care managementul a depăşit stadiul refugiului «nu pot face pentru că nu am resursele necesare». Aceşti manageri sunt cei care consideră soluţia geospaţială ca fiind parte vitală a procesului de management”, explică Alina Pintelie.

Vlad Dobrincu spune că procentul de informatizare GIS este foarte scăzut, dar are potenţial, adăugând că „în general, la nivelul administraţiei publice, din cauza constrângerilor financiare pe care le impune implementarea unei soluţii GIS,
s-a preferat achiziţionarea doar a licenţelor pentru astfel de produse care nu sunt folosite la potenţial maxim.“

Cristian Vasile aminteşte de o vizită recentă în şase dintre primele zece oraşe ale ţării în cadrul unui proiect PHARE şi de dezamăgirea pe care a simţit-o.

„Nu am găsit nicăieri o structură cât de cât modernă de GIS, deşi în unele dintre primăriile vizitate au fost făcute investiţii mari în acest domeniu. Sunt oraşe mari care au ales soluţii muribunde, neexistente în nici o altă ţară”, mai spune Vasile.
Dacă nu există o susţinere concretă la nivel guvernamental şi dacă nu este demarat cât mai repede cadrul legal pentru dezvoltarea Infrastructurii Naţionale de Date Spaţiale, toate aceste eforturi ale administraţiilor publice locale din România nu vor putea rezolva integrat şi coerent viitoarele probleme din întreaga administraţie publică.