Revista >> Aprilie 2009 [Nr. 114] >> Telecomunicatii

Autoritatea de reglementare a telecomunicaţiilor - un nou început!?!

Dr. Nicolae Oaca

01 Mai 2009

Dr. Nicolae Oacă

Recent autoritatea de reglementare a telecomunicaţiilor a fost rebotezată, a treia oară, ANCOM şi are un nou preşedinte, Cătălin Marinescu, care în 9 aprilie 2009 făcea prima declaraţie anunţând că mandatul său are patru priorităţi, ”creşterea penetrării accesului de bană largă fiind obiectivul numărul unu al ANCOM în 2009”. O declaraţie în ton cu restul UE, unde accesul de bandă largă pentru toate locuinţele este considerat o modalitate de creştere economică şi de depăşire mai uşoară a crizei.

1. Ce s-a propus

1.1 Cresterea penetrarii accesului de bandă largă – obiectivul numarul unu in 2009

Motivaţia este evidentă – România este ultima ţară din punctul de vedere al utilizării Internetului din UE, care şi-a propus ”Internet pentru toţi europenii până în 2010”. Pentru aceasta noul presedinte isi propune relansarea concursului pentru licentele WiMAX relaxând condiţiile si finalizarea deciziei privind furnizarea serviciilor 3G in benzile de 900 şi 1800MHz, benzi cu o propagare mai bună şi necesitând investiţii mai mici.

Licenţă 3G pentru Cosmote pentru competiţie în 3G!

UMTS900 - 3G în banda de 900MHz

Este o măsură în linie cu demersurile UE (parlamentul european aproba în 26 martie 2009 folosirea tehnologiei 3G în banda de 900MHz) şi practicile ţărilor membre: utilizarea benzii de 900MHz pentru 3G este permisă in Estonia, Finlanda, Franţa, Islanda şi Italia, în Estonia şi Finlanda având loc lansări comerciale. În martie 2009, Suedia a reorganizat spectrul benzii de 900MHz pentru a intra al cincelea operator, 3 şi permiţând utilizarea spectrului pentru 3G. Să amintim că în 23 oct. 2008 ANC lansase în dezbatere publică un proiect pentru folosirea benzilor inferioare, astfel că este de aşteptat accelerarea punerii lui în aplicare. De fapt, ANCOM ar trebui să permită operatorilor să folosească benzile pe care le deţin pentru orice tehnologie - neutralitate tehnologică, cum se practică în UE şi nu numai.

O nouă licenţă 3G

De asemenea, ANCOM va evalua posibilitatea de a stimula operatorii sa extinda aria de furnizare a serviciilor 3G in cadrul licentelor existente si reorganizarea impreuna cu acestia a benzii 3G in scopul crearii conditiilor pentru acordarea a cel putin unei noi licente, cu compensari financiare. Este în linie cu practicile UE de folosire eficientă a spectrului existent, alte autorităţi de reglementare aplicând-o de ceva vreme. O modalitate de extindere a ariei de furnizare a serviciilor 3G este, alături de folosirea benzilor de 900 şi 1800MHz, roamingul naţional.

Licenţiere echitabilă pentru echilibrarea competiţiei

Poate că este momentul să reorganizăm toate benzile licenţiate pentru 2G (900 şi 1800MHz) şi 3G (2100 MHz) pentru echilibrarea competiţiei. Reorganizarea ar permite acordarea dreptului de a folosi benzile de frecvenţe de 900 MHz şi 1800MHz operatorilor cu licenţe 3G - Telemobil şi RCS&RDS, permiţând accelerarea acoperirii reţelelor la investiţii mai mici. Reorganizarea ar permite marilor operatori (Orange şi Vodafone) să crească acoperirea folosind eficient investiţiile în condiţii de criză, dar şi intrarea operatorului Cosmote pe piaţa 3G, având deci speraţa competiţiei în serviciile 3G (acces mobil, etc.). Licenţa 3G pentru Cosmote ar fi o sansa sa scapam de duopolul din 3G. In conditiie actuale (criza economica, piata la maturitate, pozitia puternica a operatorilor dominanti, etc.) ultimii doi operatori 3G (Telemobil şi RCS&RDS) nu prea au sanse sa concureze cu operatorii dominanti fara suportul unui mare grup. Licenţa 3G pentru Cosmote va aduce destul de rapid inca o retea 3G nationala si competitie in trei: Orange, Vodafone si Deutsche Telekom, rezultând pentru utilzatori tarife mai aproape de nivelul puterii de cumparare.

1.2 Punerea pe costuri a tarifelor de interconctare cu reţelele operatorilor mobili – prioritatea zero în timpul crizei!

Al doilea obiectiv este stimularea concurentei pe pietele de comunicatii, prin orientarea pe costuri a tarifelor de interconectare cu reţelele operatorilor mobili. Este cel mai important obiectiv, pe care ar trebui să şi-l propună noul preşedinte.

In conditii de criza, cand se asteapta contractarea economiei (-4%?) este de aşteptat ca nici telecomunicaţiile sa nu o ducă prea bine: este posibilă scăderea veniturilor, daca scade puterea de cumparare a romanilor (cresterea somajului, scăderea salariilor, etc.). Cum structura cheltuililor românului mediu este atipică (60-70% pentru nevoi primare - casă, masă) din cauza salariului mediu mult mai mic decât restul UE, este de asteptat ca reducerea veniturilor sa duca la reducerea mai ales a cheltuililor neprimare, telecomunicaţile putând fi afectate. In conditiile scaderii veniturilor industriei si fără atragerea de resurse suplimentare este greu de crescut penetrarea accesului de banda larga, trebuind pus accentul pe ce poate face autoritatea de reglementare ca românii sa plateasca cât trebuie pentru serviciile de telecomunicaţii.

In cap. 3 din Reglementare pentru competiţie si utilizatorul final
http://www.marketwatch.ro/articol/4205/In_atentia_viitorului_guvern%3Cbr%3EO_strategie_de_guvernare_pentru_telecomunicatii%3Cbr%3E_II_Reglementare_pentru_competitie_si_utilizatorul_final/
am calculat că în 2007 românii plateau mai mult din cauza marilor tarife de interconectare cu reţelele operatorii mobili – intre €400 si €500 milioane.