Revista >> Septembrie 2009 [Nr. 118] >> Enterprise Applications

Provocările virtualizării

Radu Ghitulescu

26 Septembrie 2009

Despre beneficiile pe care virtualizarea le poate genera în infrastructura IT a unei companii există o vastă literatură, panoplia de argumente, axată îndeobşte pe economii şi câştiguri de performanţă, fiind diversificată şi demonstrată prin numeroase studii de caz. Există însă, evident, şi o serie de riscuri inerente adoptării oricărei noi tehnologii, care pot fi însă depăşite printr-o abordare coerentă şi cu ajutorul partenerilor de implementare.

Aminteam în articolele publicate în numerele anterioare ale revistei despre beneficiile directe pe care virtualizarea le poate oferi companiilor, indiferent de dimensiunile acestora. Nu trebuie pierdut din vedere însă că adoptarea tehnologiei de virtualizare aduce cu sine şi o serie de riscuri inerente, semnalate atât de către analiştii IT, cât şi de companiile care au demarat şi/sau finalizat acest demers tehnologic.

Dintre cele mai frecvente probleme semnalate de participanţii la sondajul realizat de Dell şi AMD (pe un eşantion de 450 de directori IT ai mai multor companii din nouă ţări, printre care şi România) se remarcă: l gradul insuficient de organizare şi pregătire din cadrul companiilor care doresc să implementeze tehnologiile de virtualizare l incompatibilitatea cu componentele hardware existente l costurile induse de adoptarea noilor tehnologii, raportat la bugetele departamentelor IT, afectate serios de criza economică l incompatibilitatea cu aplicaţiile software existente şi procesele complexe de implementare l practicile de management incompatibile cu virtualizarea.

Suportul implementatorului

După cum se poate vedea, deşi beneficiile sunt importante, problemele induse de adoptarea virtualizării sunt destul de serioase (în parte, şi din cauza faptului că este vorba de o nouă tehnologie) şi nu pot fi ignorate. Dar pot fi depăşite dacă se realizează o abordare metodică, pregătită în prealabil, şi beneficiind de sprijinul implementatorului.

„În cele mai multe cazuri – începând de la IMM-uri şi/sau firme fără experienţă în domeniul virtualizării, până la multe proiecte de virtualizare din cadrul unor bănci/grupuri bancare, operatori de telefonie mobilă etc. –, de gestionarea proiectelor de adoptare a tehnologiilor de virtualizare se ocupă integratori cu experienţă în proiecte similare. În instituţiile mai mari, unde avem sute de servere în Data Center, putem fi siguri că există şi virtualizare, într-o formă sau alta. Astfel, echipa care va integra o asemenea soluţie va fi formată din specialiştii integratorului (în cea mai mare parte), staff-ul clientului (pentru că aceştia cunosc cel mai bine infrastructura locală) şi, eventual, specialişti din echipa producătorului soluţiei“, explică Endre Peterfi, ES Solution Sales – S&T România.

Endre Peterfi, ES Solution Sales – S&T România

Un alt tip de abordare al acestei probleme este cel promovat de Dell şi explicitat de Şerban Zirnovan, Enterprise Business Manager Dell Bulgaria şi România: „Mediul IT românesc este caracterizat de o performanţă deosebită. Există interes şi sunt testate diverse soluţii încă din anul 2000, când posibilitatea utilizării aceluiaşi server hardware pentru rularea mai multor sisteme de operare era încă destul de departe de a putea fi utilizată. Încet, încet, lucrurile au crescut şi s-au dezvoltat, însă marea problemă rămâne în continuare aceeaşi: «Cum aleg o soluţie de virtualizare şi ce ar trebui să obţin în urma implementării?». Ceea ce ne-am propus noi a fost dezvoltarea unei metodologii care începe cu un workshop, pentru a înţelege cât mai mult din mediul clientului, urmat de o prezentare a opţiunilor posibile prin introducerea tehnologiilor existente în portofoliul nostru. În pasul trei se stabileşte şi se agreează împreună cu toate părţile implicate design-ul soluţiei, pasul patru fiind cel legat de implementare.“