Revista >> Iulie-August 2010 [Nr. 127] >> Educatie

România lărgeşte frontierele cunoaşterii prin proiecte educaţionale de anvergură

Alexandru Batali

25 Iulie 2010

Prof. Dr. Eliot Sorel

Eliot Sorel este profesor la universitatea Washington DC din SUA, psihiatru, cercetător de prestigiu internaţional de origine română şi expert în politici publice în domeniul sănătăţii, Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, personalitate decorată în 2004 cu Ordinul Steaua României în grad de comandor. În perioada 8-10 iulie 2010 a fost coorganizator la Bucureşti al workshop-ului dedicat colaborării în zona Euroatlantică a Mării Negre şi a Mării Caspice, punctul de plecare pentru numeroase proiecte viitoare de inovare, cercetare şi de dezvoltare a capitalului uman, parte a proiectului Calitate şi Leadership pentru Învăţământul Românesc.

Cum v-a venit ideea unei astfel de construcţii?

Ideea mi-a fost inspirată de cartea pe care am publicat-o în urmă cu câţiva ani: Planul Marshall – Lecţii utile pentru secolul XXI. Planul Marshall a determinat colaborarea multilaterală într-o perioadă când Europa se afla la pământ, a reînnoit speranţa, a creat oportunităţi, situaţii de a inova şi a început procesul de a crea o Europă unită şi de a rezolva conflictele existente. Este imposibil să transpui un astfel de plan în secolul 21, dar esenţa sa este relevantă şi pentru acest secol. Pe lângă un tip nou de proiect, venim şi cu un model nou educaţional pentru invăţământul superior, cu accentul pus pe inovare, dezvoltare de proiecte şi de capital uman, cele mai inteligente investiţii pe care un guvern sau o ţară le pot face.

Care sunt elementele de noutate, de diferenţă ale acestui proiect, comparativ cu altele similare?

Proiectul nostru este unic, nu mai există ceva asemănător în lume. Există programe unde s-a pus accentul pe o anumită zonă strategică din perspectiva ştiinţelor sociale. O astfel de abordare reprezintă doar o latură a proiectului pe care l-am gândit. Proiectul nostru este transdisciplinar şi acoperă toate domeniile: ştiinţe sociale, economice, ecologice, medicale, de securitate publică etc. Romania poate juca astfel un rol foarte important pe acest glob, fiind punte, nodul între ţările euroatlantice şi ţările din jurul Mării Negre şi al Mării Caspice. Trăim într-o lume globală, iar România are o importantă tradiţie multiculturală, poziţia, argumentele potrivite pentru a aborda un astfel de proiect şi a-l continua împreună cu partenerii săi.

Care sunt aspectele promiţătoare apărute pe parcursul workshop-ului?

Peste 20 de propuneri de proiecte au fost generate şi discutate de participanţii la acest eveniment: rectori, decani, academicieni, directori de institute de cercetare ale Academiei Române şi specialişti în relaţii internaţionale, studenţi şi specialişti în politici educaţionale din Italia, Franţa, România, Republica Azerbaidjan, Republica Kazahstan şi Republica Moldova. Începând cu 2011, vor dezvolta colaborări interdisciplinare pe domenii precum “long life learning”, “e-learning 2.0”, “health&life science” sau “ITC technology for primary care”. Întâlnirea s-a deschis sub egida preşedenţiei României. Am profitat de acest lucru şi i-am provocat pe colegii din Kazahstan şi Azerbaidjan să propună omologilor lor o abordare similară. Vom face un sumar a ceea ce s-a întâmplat semnificativ la Bucureşti, cu propunerile de proiecte ţintă existente, iar acest document, împreună cu o scrisoare personalizată va fi trimis presedinţilor lor. Lucrurile s-au pus deja în mişcare, evoluează, rectorul Universităţii Khazar din Azerbaidjan lansând deja invitatia ca întâlnirea de anul viitor să se desfăşoare la Baku.