Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cum să proiectezi un tablou de bord cu adevărat util

01 Decembrie 2010



Tablourile de bord tind să acceadă în ultimii ani la statutul de „commodity“, utilitatea lor în procesul decizional cotidian fiind unanim recunoscută. Crearea şi personalizarea eficientă a unor astfel de unelte nu este însă un proces facil, chiar dacă designerii de dashboard-uri îşi dau toată silinţa pentru a le păstra cât mai simple, intuitive şi prietenoase.

În urmă cu aproape doi ani, specialiştii cotau dashboard-ul ca fiind unealta perfectă pentru deblocarea şi valorificarea anilor de investiţii făcute de o companie în tehnologia informaţiei. De atunci, percepţia nu s-a schimbat radical, chiar dacă tablourile de bord au beneficiat de „adaousuri“ şi integrări cu alte unelte novatoare, menite să le ţină în pas cu vremea (tehnologiile Mash-up, de exemplu).


În pofida schimbărilor, a diversificării funcţionalităţilor şi ariilor de acoperire, rolul dashboard-ului în mediul enterprise a rămas acelaşi şi anume cel de a agrega şi corela volumele de date generate de aplicaţiile informatice complexe (de tipul Enterprise Resource Planning, Business Intelligence, Customer Relationship Management etc.), astfel încât să ofere un suport decizional eficient şi sigur.


Însă, pentru a acţiona ca o interfaţă eficientă între sistemele de analiză a datelor şi factorul decizional, dashboard-urile trebuie să fie concepute nu doar ca nişte simple cadrane, grafice etc., ci adaptate, pe de o parte comportamentului uman, iar pe de alta cerinţelor de business. Condiţii de care, uneori, clienţii neobişnuiţi cu utilizarea unor asemenea unelte (şi subjugaţi adesea de abundenţa de date la care pot avea acces „dintr-un singur click“) nu ţin cont atunci când optează pentru utilizarea unui astfel de instrument. Tocmai din acest motiv, specialiştii avertizează că proiectarea şi crearea designului unui dashboard reprezintă un demers care necesită experienţă în acest domeniu, atenţie şi o bună cunoaştere atât a business-ului în sine, cât şi a nevoilor reale ale utilizatorului final.


Dacă nu se ţine cont de acest avertisment, este foarte probabil ca utilizatorul final novice într-ale tablourilor de bord – încântat de posibilitatea configurării personalizate (de metoda „drag&drop“, de posibilitatea schimbării culorilor, a formelor grafice de afişare a datelor etc.) – să aleagă calea testării prelungite până la identificarea, pe cale strict empirică, a variantei optime (în cazul în care se reuşeşte acest fapt). Ceea ce contravine grav exact scopului final al dashboard-urilor – acela de a creşte eficienţa angajaţilor.


Necesitatea muncii în echipă

Un designer cu experienţă în realizarea de dashboard-uri va ţine întotdeauna cont în activitatea de proiectare şi customizare a tablourilor de bord de o serie de principii funcţionale (stipulate clar în literatura de specialitate). Primul dintre acestea abordează problema amplasamentului, iar regula de bază în acest caz este foarte clară: pentru ca tablourile de bord să fie cu adevărat eficiente atunci ele trebuie să fie direct accesibile în orice moment. Respectiv să fie amplasate pe desktop şi să nu necesite logări multiple sau accesarea mai multor aplicaţii.


Este adevărat însă că mulţi utilizatori nu vizualizează desktop-ul decât la începutul şi sfârşitul zilei de muncă, respectiv atunci când deschid şi închid calculatorul. Un lucru absolut normal, având în vedere că, într-o zi normală de lucru, desktop-ul este acoperit rapid de email-uri, documente, ecrane de aplicaţii, prezentări etc. Problema accesului rapid la tabloul de bord – fără a ieşi din alte aplicaţii sau a minimiza toate documentele deschise – poate fi un model de dashboard compact, care să poată fi accesat simplu, fără a reduce vizibilitatea celorlalte documente/aplicaţii deschise.


Pentru ca această „prezentare comprimată“ să fie eficientă, design-ul tablourilor de bord, trebuie să fie realizat cu grijă, astfel încât să nu fie afectat volumul de informaţii furnizat utilizatorului. Oferirea rapidă de informaţii cu adevărat utile, în mod corect, intuitiv şi într-un mod accesibil reprezintă principala provocare chiar şi pentru designerii cu o experienţă solidă.


Pe de o parte pentru că este nevoie de stabilirea seriilor de metrici relevante pentru fiecare categorie de utilizatori (proces care se realizează pe baza rezultatelor furnizate de analizele interne), iar pe de altă parte pentru că trebuie identificate abordările corecte din punct de vedere al designului, atât la nivel funcţional, cât şi vizual. Dacă nu furnizează informaţii de calitate, cu adevărat relevante pentru aria de activitate a utilizatorului final, un tablou de bord – chiar dacă este bine poziţionat şi are un design excelent – este perfect inutil. De aceea, în această etapă a procesului de definire-proiectare-personalizare a tablourilor de bord, rolul principal revine, într-o primă fază, echipei de analiză internă, care trebuie să identifice metricile relevante pentru fiecare profil de utilizator stabilit. Pe de altă parte, dacă furnizează respectivele informaţii, dar o face într-un mod inadecvat şi greu accesibil, utilitatea tabloului de bord tinde iarăşi spre zero, suportul decizional fiind nul.


În acest caz, „vioara întâi“ va fi echipa de designeri, care va trebui însă să continue colaborarea cu echipa companiei client.


Erori de evitat

Aşa cum aminteam, sarcina designerilor nu este una facilă, pentru că trebuie să răspundă, în afara cerinţelor generale enumerate mai sus – poziţionare, accesibilitate, calitate a informaţiilor –, unora mult mai concrete. „Principiile“ de proiectare enunţate de specialişti nu sunt puţine şi necesită experienţă pentru a le echilibra optim în produsul final (iar acest lucru se poate face doar prin-tr-o colaborare directă cu echipa beneficiarului). Iată câteva greşeli uzuale pe care orice designer de dashboard-uri trebuie să încerce să le evite pe cât posibil:



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite