Revista >> Decembrie 2010 [Nr. 131] >> Cercetare

ICSI Rm. Vâlcea, 40 de ani de cunoaştere ştiinţifică şi tehnică

Prof. univ. dr. Ioan Stefanescu

16 Decembrie 2010

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI Rm.Vâlcea a sărbătorit recent împlinirea a 40 de ani de activitate ştiinţifică. Fondat în anul 1970, ca instalaţie pilot industrial experimentală de fabricare a hidrogenului sulfurat, sub denumirea de Uzina „G“, institutul reprezintă creaţia unor oameni entuziaşti, care au crezut în ei, au reuşit să depăşească greutăţile şi să transforme eşecurile în cunoaştere ştiinţifică şi tehnică.

Cercetările efectuate în primii ani de activitate au fost finalizate prin brevetarea tehnologiei de producere a apei grele şi valorificarea ei la proiectarea şi construcţia Uzinei de apă grea ROMAG din Drobeta Turnu Severin. În anul 1991, Uzina „G” a fost reorganizată ca institut de cercetare, sub denumirea de Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice, anul 1996 aducându-i recunoaşterea ca unitate de interes naţional a sistemului de cercetare-dezvoltare românesc.

Primul sediu al institutului s-a aflat pe o stradă cu denumire predestinată, „Buna Vestire“, prevestind parcă realizările ce urmau să vină şi trendul ascendent al destinului institutului.

Consacrarea şi recunoaşterea activităţii institutului, în acea vreme încă Uzina “G”, avea să vină în august 1976, sub conducerea Acad. Marius Peculea, când, pentru prima dată, se producea în România apă grea cu o concentraţie de 99,8%.

În anul 1977, bazat pe experienţa deja c\ştigată şi cunoştinţele acumulate, activitatea institutului converge spre o nouă direcţie, criogenia şi separarea tritiului. Amintim doar prima tehnologie criogenică, integral realizată în cadrul institutului, şi anume instalaţia de lichefiere a azotului, care, la prima testare, în martie 1993, a atins temperatura de -157oC. Era doar o primă dovadă a capabilităţii institutului în realizarea de tehnologii criogenice, recunoaşterea venind în anul 2008 din partea MEdC-ANCS, prin acordarea premiului pentru cel mai mare transfer tehnologic al anului „Tehnologia de extragere a tritiului din apa grea, utilizată la funcţionarea reactorului de tip CANDU de la Centrala Nucleară Cernavodă”.

Instalaţie pilot experimentală pentru separarea tritiului şi deuteriului – obiectiv de interes naţional, cu misiunea de a dezvolta tehnologia de detritiere a apei grele utilizată ca moderator la reactoarele nucleare CANDU şi de a verifica materialele şi echipamentele specifice în mediul tritiat şi la temperaturi criogenice

Este de remarcat faptul că, pe tot parcursul celor 40 de ani de existenţă, în cadrul INCDTCI-ICSI Rm.Vâlcea s-au realizat investiţii succesive şi s-au implementat noi direcţii de cercetare, urmând cu preponderenţă filiera energetică hidrogen - deuteriu - tritiu. Una dintre aceste investiţii se leagă de Centrul Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustie al INCDTCI-ICSI Rm. Vâlcea – pol al cercetărilor şi dezvoltărilor tehnologice în domeniul hidrogenului.

Centrul Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustie al INCDTCI-ICSI Rm. Vâlcea - membru cu drepturi depline în ‘Research Group of Joint Technology Initiative – Joint Undertaking on Hydrogen and Fuel Cells’. Calitatea de membru acordă drepturi depline pentru participarea la luarea deciziilor în activitatea de definire a strategiilor europene, dar şi participarea la apelurile ce vor fi lansate în cadrul acestui JTI.

Cheile dezvoltării

Schimbările, pe care nu dorim să le numim tranziţii, au fost şi sunt cel mai greu examen al conducerii institutului şi colectivului de cercetători, proba cea mai evidentă fiind capacitatea de adaptare a activităţilor institutului către cerinţele societăţii şi ale pieţii. Succesul a fost asigurat de buna pregătire profesională şi de reuşita conlucrării în echipe, INCDTCI - ICSI Rm.Vâlcea păstrându-şi astfel credibilitatea ştiinţifică şi recunoaşterea internaţională.

În toată această perioadă activitatea institutului s-a încadrat într-un triunghi al dezvoltării, format din învăţământ-cercetare-aplicare industrială, unde legătura dintre învăţământ

şi cercetare s-a realizat prin dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice, iar cea dintre cercetare şi aplicarea industrială prin conlucrarea cu proiectarea, asigurând prin transferul de tehnologie valorificarea cunoştinţelor ştiinţifice dobândite.