Cercetarea primeşte suportul necesar pentru obţinerea performanţei

Mai mult, aceste colaborări înseamnă, de regulă, şi o validare a grupurilor de cercetare româneşti, întrucât partenerii noştri importanţi, precum cei din ţările menţionate, selectează din peisajul autohton doar partenerii valizi, cu putere de cercetare, cu resurse şi potenţial care merită să fie valorificate.
Vom continua să dezvoltăm aceste parteneriate bilaterale, în special cu ţările ale căror sisteme de cercetare sunt foarte performante şi intră în plutonul mondial fruntaş. Avem un parteneriat bilateral cu China, pe care l-am dori mai intens, deşi există şi acum un număr important de proiecte finanţate. În general sunt, însă, mai utile programele care implică finanţarea comună a proiectelor de cercetare, aşa cum se întâmplă în cadrul parteneriatului cu Agenţia Naţională de Cercetare din Franţa. Prin competiţie sunt selectate proiecte şi fiecare îşi finanţează partea de cercetare, pe teme de interes comun. De exemplu, în domeniul fizicii, în pregătirea proiectului ELI, sau în proiecte de biodiversitate, biologie, sisteme ecologice, ce vor putea fi puse în practică prin proiectul Centrului pentru Studii Avansate Dunăre - Deltă - Marea Neagră. Aceste parteneriate sunt modele pe care le dorim dezvoltate cu ţări puternice, capabile să antreneze în colaborări internaţionale cât mai multe echipe performante din România.
Cu alte cuvinte, cercetarea românească nu poate supravieţui într-o paradigmă locală. Cum gândiţi procesul de internaţionalizare, de creştere a vizibilităţii rezultatelor interne, de racordare la problematicile majore, globale?
În ultima vreme vorbim din ce în ce mai mult despre o economie globală. Economie globală nu înseamnă numai o piaţă comună a produselor şi serviciilor. Înseamnă şi o piaţă comună a forţei de muncă, a serviciilor de educaţie, o piaţă comună a cercetării şi inovării. Dacă o economie, un sistem de educaţie, un sistem de cercetare este decuplat de la această piaţă globală, are foarte puţine şanse să supravieţuiască. Asta o dovedeşte practica economică internaţională şi este clar că ea se referă nu numai la economie, ci şi la celelalte sisteme pe care le-am menţionat. A rămâne în practica ultimilor ani, într-un sistem relativ închis de cercetare, de circulaţie a informaţiei ştiinţifice, înseamnă o izolare a cercetării şi ştiinţei româneşti, care nu poate face bine în nicio situaţie. Am trăit o perioadă istorică în care am avut o izolare ermetică, care a produs decuplaje şi rămâneri în urmă importante ale sistemului de cercetare românesc, ale nivelului tehnic şi de dezvoltare socială. În prezent, promovăm intens angajarea României la circuitul internaţional de informaţie ştiinţifică, de creaţie ştiinţifică şi dezvoltare tehnică. O evoluţie sustenabilă a ştiinţei româneşti poate avea loc doar în cadrul european şi internaţional modern de creaţie ştiinţifică şi tehnologică.

Parerea ta conteaza:







