Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu, director general ICSI Rm. Vâlcea: „Tehnologiile criogenice şi izotopice sunt portaluri ale României către elita cercetării”

26 Martie 2011




De la schimbul osmotic la nivel celular şi până la confirmarea plasmei, totul este legat de existenţa, separarea şi recombinarea în anumite condiţii fizico-chimice a izotopilor unor elemente chimice cunoscute. Obţinerea anumitor izotopi, precum tritiul, se poate realiza doar prin distilarea criogenică a amestecului speciilor izotopice ale hidrogenului: protiu, deuteriu şi tritiu.

Tritiul, izotop radioactiv, este îndepărtat din moderatorul centralelor nucleare de tip CANDU cu ajutorul unei tehnologii similare cu tehnologia omologată la scară de laborator la institutul nostru pentru separarea tritiului şi deuteriului din ape deuterate şi tritiate, printr-un proces combinat: schimb izotopic catalizat şi distilare criogenică. Pe baza rezultatelor obţinute s-a proiectat şi construit la ICSI obiectivul de interes naţional „Pilot Experimental pentru Separarea Tritiului şi Deuteriului“, instalaţie de nivel semi-industrial, echivalentă cu o unitate de detritiere cuplată la reactoarele nucleare CANDU sau la reactoarele de fuziune ITER.

Este lesne de înţeles că misiunea acestei infrastructuri de cercetare-dezvoltare din ICSI, finanţată în totalitate de către ANCS, constă în dezvoltarea tehnologiei de detritiere a apei grele utilizată ca moderator în reactoarele nucleare CANDU şi de a verifica comportarea materialelor şi echipamentelor specifice în mediul tritiat şi la temperaturi criogenice.

Cercetările efectuate şi rezultatele obţinute în această direcţie au fost recunoscute de MEdC - ANCS prin acordarea în 2008 a Premiului pentru cel mai mare transfer tehnologic al anului - „Tehnologia de extragere a tritiului din apa grea utilizată în funcţionarea reactorului de tip CANDU, utilizat la Centrala Nuclearo-Electrică de la Cernavodă“.

Acest izotop, tritiul, care este deşeu pentru reactoarele de fisiune nucleară, devine combustibil pentru noua generaţie a reactoarelor de fuziune nucleară.

ICSI este de mai bine de 12 ani în marea familie a cercetării din domeniul fuziunii nucleare, fiind membru al unui valoros consorţiu de cercetare Tri-Pla-CA împreună cu KIT Germania, CEA/Franţa şi ENEA/Italia, consorţiu care participă în mod activ la proiectarea şi realizarea instalaţiilor primului Reactor Termonuclear Experimental Internaţional - ITER, ca infrastructură de cercetare internaţională.

Obţinerea energiei din surse regenerabile este o preocupare importantă a Institutului. Ce progrese aţi făcut în această direcţie în ultimii ani?

Sursele regenerabile sunt un domeniu „la modă” în cercetare, dat fiind faptul că există un interes uriaş pentru dezvoltarea unor sisteme de energie sustenabilă. Iniţial, institutul s-a implicat cu dăruire în dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen, hidrogenul fiind previzionat ca un vector energetic major prin care sursele de energie regenerabilă devin integrabile în sistemele energetice viabile. Ulterior, interesul nostru s-a extins şi asupra altor surse de energie, în sensul dezvoltării de sisteme integrate complete.

Rezultatele obţinute în această direcţie au condus la premierea institutului nostru în anul 2008 cu Premiul Special al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică pentru un „Sistem integrat de conversie a energiei din surse regenerabile”.

După cum ştiţi, în cadrul institutului există un Centru Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustibil, ale cărui activităţi sunt focalizate către implementarea energiilor regenerabile în România. Gama de activităţi este variată, plecând de la cercetări de tip exploratoriu, în vederea elucidării proceselor fizico-chimice ce au loc în sistemele de conversie electrochimice, până la aplicaţii practice, precum realizarea de sisteme de tip solid-state lighting, novatoare de iluminat stradal bazate pe surse fotovoltaice. De altfel, chiar în incinta acestui Centru există o serie de aplicaţii concept, de tip demonstrativ, care reprezintă atât o bază experimentală pentru funcţionarea unor astfel de sisteme, cât şi o promovare de tip „proof of”.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
VASILE MIHAIL
Numai bine
27 Noiembrie 2014, 02:21:55
Dumitru Bucuresteanu
Domnule Director,Ioan Stefanescu, Ma adresez dvs,relatindu-va ca cercetare se poate face si la un nivel mult mai mic,cu rezultate bune,dar dezvoltarea si punerea in productie e aoroape imposibil.Am inventat si realizat pila de combustie Aluminiu-Oxigen ce funct.cu hipoclorit de sodiu.Un auto electric cu 50 L de hipo,12% conc.parcurge peste 800 km.Ce este mai interesant ca nu se mai consuma aluminiu,visul orcarui cercetator.Ce s-ar intimpla daca am lasa deoparte orgoliile personale si am realiza o colaborare intre privat si stat,pt a finaliza un proiect de talie mondiala,inainte de al cumpara de la altii. Dumitru Bucuresteanu c.bucure@gmail.com Va multumesc.
08 Martie 2016, 10:14:44