Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cronica unor anonimi

15 Septembrie 2005



Sibos 2005 a avut loc in prima saptamana a lunii septembrie, neuzual de timpuriu, in Copenhaga, pe o vreme extrem de placuta. BIS a participat cu o delegatie formata din trei persoane, alaturi de reprezentatii altor organizatii din Romania prezente la conferinta: Asociatia Romana a Bancilor, Banca Comerciala Romana, Ministerul Finantelor Publice si TransFonD.


Conferinta a dezbatut, sub semnul ‘planului cincinal’ de evolutie a SWIFT, tematica transformarii SWIFT dar si a comunitatii financiare globale, ca factor de progres prin performanta, calitate si consistenta a serviciului, rezilienta si profitabilitate sporita pentru industria financiar-bancara si pentru clientii acesteia.
Intentia BIS este de a sintetiza principalele informatii privind procesul evolutiv de transformare a pietei financiare globale, in dorinta de a prilejui pietei financiare romanesti o dezbatere privind principalele aspecte legate de noile dimensiuni ale competitiei si a modului posibil de armonizare a politicilor autohtone pentru obtinerea unor performante sporite.


Deasemenea, in intentia BIS este creerea unui flux paralel de dezbatere, asupra aspectelor practice ale parteneriatului si colaborarii furnizorilor de solutii informatice cu institutiile financiare, asupra elementelor de risc si a modului de distribuire a acestuia in cadrul proiectelor comune, asupra specializarii si profilarii activitatilor, asupra necesitatii armonizarii eforturilor in realizarea unor proiecte cu impact larg.


Credem ca BIS este in situatia de a lansa aceste initiative, intrucat interesul sporit aratat in ultimele 6 luni, de institutii de credit romanesti ca si de catre furnizori globali de solutii informatice, pentru transferarea unor membri ai echipei angajate BIS, care au avut vizibilitate in piata prin articolele publicate, prin prestatiile in cadrul unor conferinte organizate de terti sau in cadrul unor seminarii organizate de BIS, sau prin aportul adus direct in derularea unor proiecte, demonstreaza ca societatea noastra a sustinut formarea unei culturi institutionale competitive, cu rol formativ performant.


Acest articol, pe care-l speram primul dintr-o suita, se va concentra asupra Sibos 2005 si va parcurge principalele teme ale ‘transformarii’ asa cum este aceasta conceputa de SWIFT, iar in final vom adauga cateva consideratii personale.


In prezentarea sa de deschidere, Leonard H. Schrank CEO SWIFT, a amintit de provocarea (denumita conventional) ‘5%’, lansata la conferinta din 2004 de Heidi Miller. Aceasta vizeaza economisirea a 5% din cheltuielile totale IT si operationale inregistrate de comunitatea bancara prin prelucrarea mesageriei SWIFT. Economiile de costuri, pe care SWIFT le are in vedere prin politica sa pentru industria financiara, se ridica astfel la nivel de 5 – 7,5 miliarde USD anual. Cruciala, pentru obtinerea acestui rezultat, este alinierea viziunii SWIFT la obiectivele organizatiei, indiferent ca acestea se refera la reducerea costurilor agregate de procesare a mesajelor financiare, asigurarea unor mijloace mai eficiente de gestiune a riscului sau de oferirea unor servicii mai performante clientilor institutiilor de credit.


Elaborand asupra subiectului, Shrank a subliniat ca SWIFT, care a dovedit performanta in standardizarea si gestiunea mesajelor financiare, trebuie sa se orienteze atat asupra procesarii acestora cat si asupra eficientizarii tranzactiilor financiare pe care le initiaza. SWIFT va fi obligat astfel, sa se implice in transformarea lantului de distributie a serviciilor financiare, trebuind sa-si redefineasca rolul si pozitia in piata, pentru a deveni un furnizor de infrastructura de management al tranzactiilor financiare. Ca o consideratie personala, acesta a fost unul dintre anunturile majore ale conferintei, care va avea implicatii importante asupra evolutiei in continuare a industriei financiare-bancare globale.


Aceasta transformare este posibila numai cu sustinerea intregii comunitati bancare, care va trebui sa intreprinda ea insasi pasi importanti in restructurarea propriilor operatiuni. Un factor motivant exemplificat in conferinta a fost disparitatea uriasa (circa un ordin de marime) in costurile de procesare a transferurilor internationale de fonduri, prin comparatie cu cele domestice, sau mult mai relevant, comparativ cu transferurile de fonduri pe canale nebancare, pentru care costul este marginal si creaza astfel o puternica presiune competitiva si de reglementare. Industria bancara trebuie sa ‘evite sa ajunga expusa precum imparatul fara haine’ (idee lansata de un bancher danez, inspirat de celebrarea anul acesta a 200 de ani de la nasterea lui Hans Christian Andersen) prin initiative coordonate in arii in care industria bancara permite colaborarea. Una dintre modalitati ar fi aceea de a evita fragmentarea regionala a pietei, de exemplu prin aplicarea la nivel european a ‘Planului de actiune privind serviciile financiare’ (care prin cele 42 de reglementari pe care le cuprinde, faciliteaza eliminarea barierelor nationale). O alta propunere s-a referit la aplicarea initiativelor ‘Grupului Givannini’privind defragmentarea pietei de capital.


Una dintre temele incitante aflata in dezbatere a fost legata de eliminarea barierelor nationale privind institutii (de exemplu burse, societati de decontare de titluri) si infrastructuri de piata (sisteme nationale de decontare pe baza neta si bruta), subiectul marcand o divizare importanta a opiniilor persoanelor care au avut interventii in conferinta privind evolutia arhitecturii pietei.


Reper important al conferintei, cu mesaje foarte puternice privind evolutia in urmatoarea perioada, a fost suita de dezbateri organizate de SWIFT, dar si de banci de talie internationala (precum BNP Paribas), privind deschiderea infrastructurii SWIFT si a bancilor comerciale pentru eficientizarea serviciilor financiare oferite corporatiilor.
Jaap Kamp, Presedintele SWIFT, a subliniat importanta transformarii structurale pe care SWIFT trebuie sa o aiba in vedere, imbunatatirea organizatorica si de management, si chiar, pastrand caracterul ‘cooperatist’ al SWIFT, sa reconsidere statutul membrilor si participantilor SWIFT prin cooptarea unor mari corporatii. Cresterea organica pe care SWIFT o are in vedere, trebuie complementata cu intensificarea colaborarii cu alti furnizori de infrastructuri de piata cum sunt Euroclear, Clearstream, DTCC sau EBA.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite