.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Decizii fundamentate sau decizii la bunul simt?
Intrebarea in sine pare, daca nu puerila, atunci, in cel mai bun caz inutila si fara potential pentru nasterea unor dezbateri furtunoase sau ce sa mai vorbim de discutii fructuoase? Desigur, pana si un liceean ar raspunde cu o ridicare din umeri ca o decizie buna trebuie sa fie fundamentata si nu luata la intamplare. Punct. Cu toate acestea, ne lovim la tot pasul de consecintele unor astfel de hotarari pentru care bunul simt reprezinta insasi fundamentarea.
In viata personala suntem mai putin afectati de acest lucru si trecem repede peste decizii de genul: oare ce sa mananc la masa de pranz? insfacand in graba un sandvis si un suc. Desigur, cu totii suntem constienti de beneficiile unei mese in care nutrientii si vitaminele sunt echilibrate si in care numarul de calorii este corespunzator varstei, greutatii si tipului de activitate pe care l-am desfasurat in ziua respectiva, dar cine are timp sa creioneze tabele decizionale si calcule calorice complicate pentru o simpla masa de pranz? Lucrurile incep sa se schimbe cand suntem pusi in fata unei altfel de decizii, cu un pret mai mare decat o simpla durere de stomac, cum ar fi, de exemplu, achizitionarea unui autoturism. Cum pentru cei mai multi dintre noi, o astfel de decizie inseamna alocarea unei bune parti din bugetul anual in aceasta directie si deci schimbarea semnificativa a structurii cheltuielilor si a nivelului de trai, rar am vazut persoane care sa nu dedice acestei hotarari un efort considerabil mai mare de gandire si mai mult timp. Si aici incepem deja sa vorbim de studierea ofertelor, compararea cailor putere si a consumului la diverse marci, consultarea parerii altor posesori de masini, a evaluarilor si testelor din revistele de specialitate si lista ar mai putea continua cu tot felul de activitati pentru care alocam cu buna stiinta resurse. De unde aceasta diferenta majora de abordare a acestor doua tipuri de decizii? Raspunsul este iarasi unul simplu: pretul pe care il platim daca decizia luata este una proasta. Si daca disecam acest pret in componentele sale de baza si anume numarul de persoane afectate, resursele pierdute, intervalul de timp al desfasurarii consecintelor, posibilitatea de corectare a deciziei si costurile schimbarii ulterioare ale acesteia, putem trage cu usurinta concluzia ca exista domenii in care deciziile care trebuie luate zi de zi sunt atat de importante, antreneaza atatea resurse pe termen lung, sunt atat de greu de corectat si afecteaza atat de multe persoane, incat fundamentarea lor pe o documentare solida este nu numai necesara, dar absolut esentiala. Pur si simplu nu ne permitem sa luam la bunul simt decizii de genul: cum sa revitalizam centrul istoric al orasului sau cum sa schimbam politica de impozitare pe cladiri sau cate unitati de interventie pentru situatii de urgenta trebuie construite intr-o anumita regiune.
Un manager din administratia publica sau dintr-o institutie care administreaza infrastructuri vaste cunoaste aceasta situatie. El stie ca atunci cand trebuie sa ia o astfel de decizie are nevoie sa examineze o serie intreaga de informatii pe care sa le evalueze in corelatie si care sa il conduca in final la solutia corecta. Din nefericire, in viata reala, intre teorie si aplicarea acesteia se interpun obstacole care fac ca acest proces de fundamentare a deciziei sa se desfasoare foarte greoi si cu un consum mare de resurse in timp, ore de munca si bani. Ca si cand toate acestea nu ar fi suficiente, de multe ori si acuratetea rapoartelor finale lasa de dorit, ca sa nu mai vorbim de eficienta analizelor realizate manual, prin interpretarea mai multor dosare de catre o persoana sau mai multe.
Trecem la exemple concrete?
Sa luam un exemplu concret. Decizia primarului si a consiliului local de a moderniza sau reabilita bulevardul Poporului sa zicem, din Municipiul X-esti, poate parea una simpla si la indemana daca o simpla constatare de teren arata ca strada respectiva este in stare necorespunzatoare. Insa hotararea de a utiliza bugetul primariei in aceasta directie fara a arunca banii pe fereastra necesita un tablou complet de informatii din cele mai variate directii. Practic, trebuie evitata situatia in care, desi acest proiect este intr-adevar prioritar, alegerea gresita a momentului in care sa fie derulata investitia ar duce la pierderi majore de resurse (si de credibilitate a administratiei locale respective) Astfel, serviciul din Primarie responsabil de gestiunea drumurilor va trebui sa afle de la Administratia Strazilor daca bulevardul este deja cuprins in planul de modernizare din vreuna din perioadele urmatoare de timp pentru care au fost deja aprobate finantari, eventual chiar din fonduri comunitare sau imprumuturi. In acelasi timp, in Primarie mai exista si un serviciu responsabil cu coordonarea proiectelor de investitie in domeniul utilitatilor, altul cu emiterea autorizatiilor de construire pentru lucrarile la retele, si un altul cu emiterea avizelor pentru interventiile de urgenta in caz de avarii la retele. Toate acestea primesc diferite informatii de la fiecare companie de utilitati, informatii care ar trebui utilizate pentru fundamentarea deciziei in discutie. Compania de gaze va informa primaria despre eventuale interventii programate la conducta de gaze care traverseaza acest bulevard pentru ca lucrarile sa nu se suprapuna sau, mai rau, reparatiile la conducte sa nu se realizeze imediat dupa ce lucrarile de modernizare au fost incheiate. Regia de termoficare a orasului are si ea informatii pretioase despre starea conductelor sale sau despre planurile proprii de modernizare care pot interfera cu cele prevazute pentru suprafata arterei vizate la fel ca si celelalte companii de utilitati sau departamente interne ale caror planuri pot interfera la modul cel mai neplacut cu decizia de reabilitare sau modernizare, transformand buna intentie a edililor intr-un cosmar avid exploatat de presa.
Cum se aduna informatiile
Nu este greu sa ne imaginam cam ce perioada de timp este necesara pentru a aduna toate raspunsurile la aceste intrebari sub forma unor referate intocmite manual de functionari din diverse directii. Si nici efortul pe care echipa decizionala trebuie sa il faca pentru a pune cap la cap toate informatiile, a le interpreta si a lua decizia finala tinand cont de toate aspectele esentiale. Cititorii fideli ai acestei rubrici probabil ca stiu deja cum pot fi contracarate aceste neajunsuri si cum primarul poate obtine in cateva minute nu unul, ci mai multe rapoarte, nu una, ci mai multe analize multicriteriale care sa contina, in functie de dorinta un tablou unitar in care informatiile esentiale de mai sus sa fie frumos vizualizate sub forma unei harti usor de urmarit si de interpretat dintr-o privire. Da, o solutie geospatiala rezolva toate aceste probleme cu o simpla interogare in bazele de date in care toate informatiile de care trebuie tinut cont pentru luarea deciziei de modernizare a bulevardului Poporului sunt oranduite frumos si asteapta doar sa fie accesate prin intermediul unui sistem informatic. Fara hartii care circula interminabil, fara zile de asteptare, fara armate de functionari care sapa in arhive dupa dosare, care nu au mai fost innoite de la ultima lucrare. Astfel, decizia luata va fi fundamentata riguros si asta fara timp pierdut si cu consum minim de resurse. Dar pot oare primarul si consiliul local sa rasufle usurati doar fiindca in institutia lor exista o astfel de solutie geospatiala? Vor fi deciziile lor cu adevarat fundamentate, chiar daca acum in mod clar nu vor mai fi luate la bunul simt? Cu riscul de a ne lua singuri painea de la gura si de a ne sabota propriul domeniu de activitate, ne vedem nevoiti sa sustinem sus si tare ca nu. Ar fi ca si cum am zice ca e suficient sa ne luam cel mai fiabil si mai performant autoturism si putem ajunge cu el oriunde, fara sosele, fara indicatoare sau harti, ba chiar si fara benzina. Ei bine, da, avem curajul sa afirmam ca proiectarea si dezvoltarea unei solutii geospatiale performante, desi necesara, nu este si suficienta pentru rezolvarea problemelor decizionale ale unei administratii publice! Conform exemplului descris mai sus, este clar ca pana a putea fi generata informatia de care are nevoie cel care ia decizia, datele trebuie sa circule in interiorul mai multor institutii sau organizatii, sa fie transmise apoi catre Primarie, unde ajung dupa caz in diferite compartimente care sa le si valideze si apoi sa ajunga, in forma sintetica/procesata sau nu, mai sus spre directori de directie, apoi primar si consiliul local.
Avem nevoie de standarde
Pentru ca tot acest flux de date si informatii sa fie finalizat de fiecare data, este nevoie de definirea si punerea in aplicare a unor standarde privind forma si continutul informatiilor transmise intre institutii, precum si a unor proceduri interne la nivelul fiecarei institutii in scopul de a asigura completitudinea si corectitudinea bazei de date. Cu alte cuvinte, la nivelul esalonului de functionari care trebuie sa introduca datele, trebuie definite clar atributiile acestora, informatiile pe care fiecare din ei trebuie sa le administreze, intervalele de timp la care acestea trebuie actualizate si, in general, intreaga procedura pentru popularea bazei de date cu informatii este neclara sau inexistenta. Altfel, pot apare situatii in care informatii vitale pentru viabilitatea rapoartelor, nu sunt actualizate sau, uneori, nici macar incarcate. Obstacolele nu se opresc insa aici...
Revenim la municipiul nostru
Parerea ta conteaza: 
