Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Internaţionalizarea şi echitatea, driveri esenţiali pentru fundamentarea unui învăţământ superior de calitate

28 Octombrie 2015




Sistemul de cămine universitare este cel care momentan funcţionează cel mai bine din totalul politicilor privind echitatea. Există o tendinţă medie de creştere a raportului între numărul de locuri de cazare şi numărul de studenţi, ceea ce duce la o accesibilitate crescută.

Totuşi, dacă vorbim de cabinetele medicale sau de centrele de consiliere şi orientare în carieră, lipsa personalului specializat, a dotărilor, a spaţiului adecvat duce la o folosire a acestora mult sub potenţial. Studenţii manifestă o lipsă de încredere în serviciile oferite de cabinetele medicale universitare, apelând la ele mai degrabă pentru adeverinţe şi trimiteri medicale decât pentru servicii medicale efective.

Concluziile studiului de impact privind locurile speciale pentru studiu, alocate de la bugetul de stat pentru tinerii de etnie romă, ne-au condus la constatarea că rata de abandon a celor ce ocupă aceste locuri nu este diferită de cea a mediei populaţiei studenţeşti, însă doar jumătate din locuri sunt ocupate, în special de tineri din pătura socială superioară a tinerilor romi. S-a observat şi o lipsă de proactivitate, o oarecare atitudine agresivă faţă de studenţii din aceste grupuri vulnerabile sau faţă de ideea soluţionării problemelor întâmpinate de către aceştia, aceste acţiuni fiind percepute ca pe o deturnare de la presupusa preocupare a universităţii ”pentru performanţă”.

Care sunt mecanismele suport prin care UEFISCDI susţine internaţionalizarea universităților din România? Cum contribuie fiecare mecanism în parte la consolidarea şi accelerarea procesului de internaţionalizare?

UEFISCDI a dezvoltat în cadrul proiectului o serie întregă de mecanisme care să ajute decidenţii, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, să-şi dezvolte această dimensiune. În primul rând, am susţinut dezvoltarea a 20 de strategii de internaţionalizarea pentru 20 de universităţi, și am contribuit la formarea a peste 300 de reprezentanți ai universităților în domeniul internaționalizării educației și planificare strategică, UEFISCDI facilitând prin intermediul expertizei naţionale şi internaţionale acest proces în care principalii contributori au fost însăşi instituțiile. În al doilea rând, pentru ca diferitele eforturi din domeniu să poată fi coagulate în aceeaşi direcţie, am propus un cadru strategic naţional, care să poată da direcţiile mult aşteptate de universităţi şi să faciliteze colaborarea între diversele instituţii ale statului (ambasade, MAE, MAI, etc.) şi universităţi, în promovarea unui obiectiv comun. Totodată, pentru că abordarea naţională presupune o activitate coerentă şi consecventă în timp, am propus trei opţiuni de dezvoltare a unei structuri care să promoveze învăţământul superior românesc în străinătate şi care să susţină implementarea politicilor din domeniu. Nu în ultimul rând, am dezvoltat în cadrul proiectului platforma „Study in Romania” (www.sir.gov.ro), adresată atât studenţilor străini, cât și celor români, care deja reuneşte peste 730 de programe de studiu în 12 limbi.

Pentru că ne dorim ca internaţionalizarea învăţământului superior să devină una dintre priorităţile naţionale în educaţie, nu puteam încheia acest proces fără să discutăm şi despre modul în care internaţionalizarea poate fi măsurată în România, ţinând cont de complexitatea conceptului (nu e vorba doar de mobilităţi studenţeşti) şi de capacitatea reală de a culege date relevante privind acest proces.










Eva Egron-Polak, secretar general IAU şi partener strategic în acest proiect, a prezentat cadrul necesar pentru dezvoltarea unei strategii de internaţionalizare a învățământului superior din România. Care sunt aspectele vizate? Cât de mult ajută o astfel de analiză la fundamentarea unei strategii naţionale dedicate?

UEFISCDI a realizat un parteneriat cu una din cele mai importante structuri de reprezentare a universităţilor din lume – Asociaţia Internaţională a Universităţilor (IAU), propunând un cadru strategic ce oferă celor aflaţi în poziţia de a adopta strategia naţională a României privind internaţionalizarea educaţiei toate elementele de context, inclusiv recomandări consistente, elaborate participativ şi cu expertiză naţională şi internaţională. Cadrul strategic include o radiografie a evoluţiilor internaţionale în acest domeniu, cu accent pe aspectele relevante pentru România, o viziune asupra internaționalizării învățământului superior pentru anul 2025, o analiză SWOT şi o serie de recomandări elaborate în urma unui amplu exerciţiu participativ de consultare, similar cu cel utilizat în creionarea Strategiei României în domeniul CDI. În plus, acestea iau în calcul propunerile venite din partea universităţilor şi experienţa celor peste 80 de experţi români şi străini angrenaţi în proiect. Pentru ca o strategie să poată avea şanse de reuşită, este nevoie de o masă critică. De aceea, participarea celor 20 de universităţi româneşti, care în urma activităţilor IEMU au elaborat şi adoptat strategii instituţionale de internaţionalizare, a fost esenţială pentru a oferi decidenţilor contextul perfect de plasare a României pe harta internaţională din acest domeniu.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite