Revista >> Iulie - August 2023 [Nr. 256] >> Cercetare & Invatamant superior

Motive de îngrijorare în cercetarea românească

Dr. Lucian Pintilie, presedintele Patronatului Roman din Cercetare si Proiectare

01 August 2023

Primul şi cel mai important motiv de îngrijorare îl reprezintă execuţia bugetară la nivelul Ministerului Cercetării Inovării și Digitalizării (MCID) şi lentoarea cu care se operaţionalizează instrumentele de finanţare din PN IV, ca să nu mai vorbim despre blocarea Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF) şi a programelor regionale finanţate din fonduri structurale.

Sistemul CDI: execuție bugetară modestă și prefigurarea statutului de „mare perdant al rectificării bugetare”
Conform paginii MCID, plăţile înregistrate la 30 iunie 2023 la Titlul VII-Alte Transferuri, punctul A-Transferuri interne reprezentau doar 43 % din suma alocată de 2,103,614,000 lei. Situaţia plăţilor pe diverse instrumente de finanţare este următoarea: Investitii-28 % din suma alocată; Programe de dezvoltare-19.3 %; PN III-proiecte în derulare-71.8 %; Program Nucleu-52 %; Instalaţii de interes national-30.3 %; PN IV competiţii noi-5.2 %; Plan sectorial-4.5 %; Granturi-7 %. La Titlul X - proiecte cu finanțare din fonduri aferente cadrului financiar 2021-2027 nu s-a cheltuit nimic şi nici nu s-a angajat nimic, iar la Titlul X - proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (fen) aferente cadrului financiar 2014-2020 s-au efectuat plăți care reprezintă 4.5 % din suma alocată. Aceași situație catastrofală şi la Titlul XIII - proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR, unde plăţile reprezintă 4.3 % din suma alocată. De remarcat că Titlurile X şi XIII se referă la fonduri europene nerambursabile sau împrumuturi obţinute cu dobândă redusă pentru implementarea PNRR. Rezultă că MCID nu este interesat să absoarbă aceşti bani. De fapt se pare că întregul Guvern nu este interesat de absorbţia fondurile structurale şi de coeziune alocate României pentru exerciţiul financiar 2021-2027, din moment ce rata de absorbţie este zero, conform celor declarate de doamna Corina Creţu, fost Comisar European (vezi https://evz.ro/corina-cretu-rata-de-absorbtie-2021-2027-e-zero.html).

Singurul instrument la care plăţile depăşesc jumătate din suma alocată este reprezentat de PN III-proiecte în derulare. În cazul Programelor Nucleu, plăţile reprezintă puţin peste 50 %, deşi HG 1405/2022 prevede posibilitatea plăţii unor avansuri de până la 90 % din valuarea contractată în 2023 (art. 16 din HG). În ceea ce priveşte PN IV situaţia este sumbră, existând puţine şanse de cheltuire a fondurilor alocate anul acesta din moment ce competiţiile PCE şi TE lansate recent au termen de contractare în martie 2024, iar lansarea altor competiții anul acesta este incertă. Chiar dacă se mai lansează alte competiţii, contractarea anul acesta este puţin probabilă.

Iată cum ceea ce la început de an părea un succes deosebit, mărirea cu 60 % a bugetului alocat MCID, se transformă încet dar sigur într-un mare eşec. Nu ştim cine sunt responsabilii pentru acest eşec, mai ales că echipa de conducere a MCID recunoaşte subfinanțarea cronică a sistemului CDI din ţară. Putem doar bănui că situaţia alarmantă a execuţiei bugetare la nivel de MCID are legătură cu deficitul bugetar mai mare decât cel previzionat la întocmirea bugetului, ceea ce impune reducerea cheltuielilor bugetare. Asta se poate traduce şi în sistarea acţiunilor de angajare prin contracte şi execuţie de plăţi a fondurilor alocate MCID. Cel mai probabil sumele care nu vor fi efectiv plătite sau măcar angajate prin contracte cu scadență de plată în 2023 vor fi pierdute la rectificarea bugetară. Iată cum sistemul CDI, cu referire în mod special la MCID, va fi din nou marele perdant al rectificării bugetare deşi, în ciuda măririi bugetului cu 60 % anul acesta, primeşte doar 0.18 % din PIB-ul estimat la 1552 miliarde lei (vezi https://www.zf.ro/eveniment/pib-ul-romaniei-va-depasi-300-de-miliarde-de-euro-in-2023-de-ce-nu-21343715). Şi asta pentru că Guvernul nu reuşeşte sau nu doreşte să sporească veniturile la bugetul de stat prin combaterea evaziunii fiscale şi prin reducerea unor privilegii financiare.

Pentru a mai reduce cât de cât din pierderi, MCID ar trebui să:
- plătească integral avansurile de 90 % pentru proiectele în derulare pe PN III şi pentru Programele Nucleu,
- crească plăţile pentru Instalaţii de Interes Naţional şi să lanseze de urgenţă Programul Sectorial.
- lanseze urgent POCIDIF, în special secţiunea „Sprijin pentru proiecte în domeniul tehnologiilor avansate şi crearea de hub-uri de inovare și transfer tehnologic în domenii prioritare, în cadrul Acțiunii 1.2” (apel necompetitiv), dublat de un apel pe PN IV, instrumentul de finanţare pentru Centre de Excelență.

Să sperăm că echipa de conducere a MCID va reuşi să implementeze aceste sugestii, cu sprijinul nemijlocit al primului ministru.

Implementarea și reinterpretarea reformelor
Un al doilea motiv de îngrijorare îl reprezintă modul în care sunt înţelese şi implementate reformele recomandate în raportul PSF. Înainte de a detalia, remarcăm nişte asemănări cel puţin ciudate între raportul Chioncel („Analysis of the factors that obstruct the diffusion of innovation,” poate fi găsit pe site-ul UEFISCDI, https://uefiscdi.gov.ro/resource-821136-analysis-of-the-factors-that-obstruct-the-diffusion-of-innovatio.pdf, raport finanţat printr-un proiect POCA), şi raportul PSF (poate fi descărcat de la https://ec.europa.eu/research-and-innovation/en/statistics/policy-support-facility/psf-country/psf-country-review-romanian-research-and-innovation-ri-system). Spre exemplu, ambele rapoarte se referă la subfinanțare, fragmentarea sistemului CDI, lipsa de atractivitate a carierei de cercetare, apetenţa redusă pentru colaborare, nu numai între diversele componente ale sistemului CDI, ci şi cu mediul privat, şi altele. Un alt aspect interesant este că România a mai apelat o dată la mecanismul PSF, în 2016, după cum rezultă accesând site-ul https://www.old.research.gov.ro/ro/articol/5465/programe-europene-policy-support-facility-psf-instrumentul-de-sprijin-pentru-politici, dar se pare că evaluarea a fost comandată la aceea vreme de UEFISCDI, iar raportul şi recomandările se referă la inovare şi antreprenoriat.

Revenind la recomandările PSF şi modul în care sunt ele implementate în momentul de faţă, prin PNRR:
Recomandarea 1.1: “Strengthen the national vision for investment in R&I and coordination in the system through concerted action between the President’s and the Prime Minister’s offices, and with the engagement of key Ministers and Ministries.” Nu este clar în ce măsură această recomandare a fost sau va fi implementată. Poate că a fost implementată parţial împreună cu Recomandarea 1.2, deşi, în nou-creatul Comitet Interministerial pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare, Preşedinţia României nu are reprezentant cu drept de vot.
Recomandarea 1.2 se pare că a fost îndeplinită prin Jalonul 273, Reforma 2 din PNRR, prin crearea unui Comitet Interministerial pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare, OG 43/2023.
Recomandarea 1.3: “Establish a public debate about the implementation of the new strategy and the vision of ‘science for society’, in all major cities and with the involvement of naţional, regional and social media.” Nu se spune nimic despre cum este implementata aceasta recomandare.
Recomandarea 2.1: “Ensure multi-year funding and regular, predictable funding streams for the R&I system, both for institutional and competitive funding. Establish practices of ex-ante funding to public research organisations and enable the transfer of unspent funding to the subsequent year.” Se pare că nimeni de la nivel de Guvern nu ia în seamă aceasta recomandare.
Recomandarea 2.2: “Revise the overall policy mix in two directions: ensuring sufficient instituţional funding, and reforming funding mechanisms to ensure increased impact-orientation.” Se recomandă deci asigurarea unei finanţări instituţionale suficiente, însoţită de o reforma a mecanismelor de finanţare pentru a creşte impactul finanţării. Nu este clar cum se implementează această recomandare.
Recomandarea 3.1: “Design and implement the monitoring system for R&I, envisaged in SNCISI and covering the whole R&I system, based on interoperability of national and Cohesion Funds systems. The evaluation component should be institutionalised and could be organised by the same body in charge of monitoring, provided that it relies on independent experts.”
Recomandarea 3.2: “Establish an R&I Observatory, to map Romania’s best R&I strengths in the international context and study national developments in the light of EU and international trends. Reinforce the use of such evidence to serve the needs of the MCID in terms of policy implementation (including for an internationalisation strategy - see Recommendation 9.1).”
Recomandarea 3.3: “Strengthen instituţional capacities in Ministries and Agencies, by investing more resources for capacity development and ensuring good performance-related working conditions, including effective delegation of authority and up-to-date digitalisation.”

Nu se vorbeşte deloc despre implementarea acestor recomandări, probabil că un mecanism de monitorizare permanentă a tuturor componentelor sistemului naţional CDI nu convine unor părţi ale acestui sistem.

Se ajunge astfel la problema intens dezbătută în ultima vreme: