UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
Progresul tehnologic şi viitorul muncii
Concurenţa în „noua economie“ se desfăşoară pe o piaţă (a muncii) globală. Pe lângă avantajele sale, globalizarea pieţei muncii face ca oamenii să se confrunte cu noi probleme privind locurile de muncă. Globalizarea şi TIC reprezintă noi ameninţări pentru siguranţa locurilor de muncă şi a veniturilor, atât în ţările bogate cât şi în cele sărace, din cauza dezvoltării pieţelor globale, restructurării continue a economiei, a companiilor şi a instituţiilor. Mai mult, globalizarea lărgeşte diviziunea muncii, iar progresul tehnic contribuie la adâncirea ei.
Ca urmare a dezvoltării şi introducerii în ritm accelerat a TIC în diferite tipuri de activităţi şi locuri de muncă, pentru prima dată în istorie, munca prestată de oameni este sistematic înlocuită în tot mai multe procese şi sectoare economice. TIC poartă germenele dispariţiei unor locuri de muncă.
„Dispariţia muncii” ca factor principal al procesului de producţie a fost însă anunţată cu mai mulţi ani în urmă de Alvin Toffler, John Nasbitt sau Peter Drucker. Alţi autori (Jeremy Rifkin) au vorbit chiar de „sfârşitul muncii” prestate de oameni în noile condiţii ale introducerii TIC, iar Arthur C. Clarke prevedea că aceasta se va întâmpla în anul 2040... Este vorba, de fapt, despre sfârşitul muncii în industrie şi despre dispariţia unor profesii, în condiţiile în care ocuparea în industrie a scăzut constant în toate regiunile lumii, într-o perioadă în care producţia industrială a crescut. Mai mult, dacă actualul ritm de scădere a locurilor de muncă din industrie va continua şi în anii următori, se estimează că în anul 2020 numai 2% din forţa de muncă la nivel global va mai presta o muncă în întreprinderi din industrie, iar până în 2040 vom asista la eliminarea aproape totală a masei de lucrători industriali din procesele de producţie.
Această tendinţă este confirmată de managementul firmelor de înaltă performanţă, bazate pe TIC şi alte tehnologii noi, care se inovează prin:
• „outsourcing” - delocalizarea şi relocalizarea producţiei, cu impact asupra locurilor de muncă din ţările de reşedinţă;
• „downsizing” - redimensionarea firmelor, care poate avea ca efect reducerea locurilor de muncă;
• „re-engineering” - reorganizarea pe baze noi şi retehnologizarea firmelor şi întreprinderilor, au ca efect reducerea consumului de muncă. 
Aceste tendinţe pot conduce la o creştere economică fără locuri de muncă suplimentare, aşa numita „jobless growth”. O slujbă pe viaţă este de acum de domeniul trecutului pentru mulţi oameni din toată lumea, iar structura carierelor „obişnuite”, bazate pe un singur tip de cunoştinţe/capabilităţi este în declin. În plus, se estimează că multe dintre profesiile şi locurile de muncă de azi, nu vor mai reveni pe piaţa muncii.
Acelaşi proces de reducere a locurilor de muncă a început să se manifeste chiar şi în unele domenii din sectorul de Servicii, considerat de mulţi debuşeul şi salvarea lucrătorilor şi funcţionarilor concediaţi din alte sectoare. În Servicii, noile TIC au condus la automatizarea unor activităţi din sistemul bancar, asigurări, comerţul en-gros şi en-detail ş.a, ceea ce a avut, are şi va avea ca efect înlocuirea piramidei de funcţionari din aceste domenii, cu mici echipe de lucrători cu calificare foarte ridicată. TIC au condus la noile forme de reorganizare şi management a afacerilor şi întreprinderilor, obligând mulţi muncitori industriali şi lucrători sau funcţionari să accepte locuri de muncă temporare sau chiar să intre în şomaj.
Mai mult, managerii de carieră, în branşele de viitor şi din ţările care aparţin în prezent zonei bunăstării, indiferent de ramura de activitate, spun că nu este nevoie de mai multă forţă de muncă şi nu mai cred că vor exista suficiente slujbe noi, plătite corespunzător, în sectoarele care implică o creştere a cheltuielilor cu introducerea noilor tehnologii.
Pe acest fundal, există prognoze care anunţă că numai 20% din populaţia aptă de muncă ar fi suficientă în secolul XXI pentru a asigura cerinţele şi creşterea economiei mondiale.
Parerea ta conteaza: 
Progresul tehnologic şi viitorul muncii (II). Soluţii posibile şi scenarii pentru piaţa muncii în noile condiţii de accelerare a progresului tehnologic
