este Acordul Basel II o nouă provocare pentru bancheri?
Proiectele majore ce rezultă din Acordul Basel II sunt:
Băncile Centrale în Uniunea Europeană se aşteaptă în primul rând la marile instituţii financiare să aplice FIRB (Foundation Internal Ratings Based Approach) pentru gestiunea riscului de credit şi SA (Standardised Approach) pentru calculul riscului operaţional, ceea ce poate ridica probleme de consistenţă a metodei larg adoptate pe o piaţă financiară, întrucât costurile şi efortul alocat acestor metode nu se justifica în cazul unor instituţii financiare locale sau cu o arie de activitate restrânsă.
Pe de altă parte, Acordul de la Basel, prin amploarea documentului şi a categoriilor de probleme considerate, impune o transpunere în practică a reglementărilor ţinând seama de limitările impuse de presiunea timpului şi accesul la resurse umane limitate. De aceea, fiecare instituţie financiară va trebui să prioritizeze acţiunile care trebuie urmate.
Ultimul obiectiv enunţat aici, dar printre primele ca importanţă, rămâne evaluarea gradului de pregătire al fiecărei instituţii pentru aplicarea standardelor Basel II. În zona riscului de credit, prioritate va avea evaluarea proceselor existente în comparaţie cu cele mai bune practici în domeniu şi necesitatea îmbunătăţirii controlului privind procesul de creditare şi a datelor relevante pentru acest proces.
În domeniul riscului operaţional, băncile trebuie să stabilească noi procese, noi categorii de risc, modul de colectare şi întreţinere a datelor, precum şi proceduri de prevenire a pierderii lor. De asemenea, dacă unele reglementări mai pot fi încă rafinate, anumite cerinţe sunt clare indiscutabil şi anume cele referitoare la impactul asupra sistemelor suport, întrucât date utilizate până acum numai de ofiţerii şi analiştii de credite, devin obiect de interes transparent şi pentru funcţiile financiar-contabile din bancă şi devin informaţii publice din foste informaţii strict private, trebuind să îndeplinească standarde mai înalte de acurateţe şi un model de performanţă în utilizare corespunzător.
De asemenea, Acordul Basel II nu va putea fi implementat dacă metodologiile ce se dezvoltă nu conţin constituirea bazelor de date cu posibilitatea urmăririi lor istorice, modele statistice, tipologii şi categorii de riscuri riguros definite. Efortul asociat acestor activităţi, impactul puternic pe care-l au asupra sistemelor informatice existente nu este de neglijat şi presupune o capacitate de organizare corespunzătoare.
4. Responsabilităţi pentru executivii băncilor care îşi asumă Acordul Basel II
Managementul executiv din instituţiile bancare îşi asumă responsabilităţi multiple în procesul de pregătire şi implementare a prevederilor acordului: de la sponsorii decidenţi ai bugetului alocat, facilitatori şi promotori ai schimbării, organizatori şi factori de decizie asupra modului în care se alocă resursele necesare, până la alegerea partenerilor strategici de consultanţă şi mai apoi de susţinere cu infrastructura sistemică informaţională. De o importanţă majoră sunt şi responsabilităţile asumate care decurg din enunţarea şi urmărirea celor trei Piloni ai Acordului Basel II. Iată câteva dintre ele, structurate astfel:
4.1. Preocupări strategice
4.2. Responsabilităţi legate de:
4.1. Preocupări strategice
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)