Revista >> Numarul 31 [mar 2004] >> Solutii informatice

este Acordul Basel II o nouă provocare pentru bancheri?

Marcelina Joavina

25 Martie 2004

Comitetul director al fiecărei instituţii financiare responsabile de managementul şi execuţia proiectului Basel II trebuie să considere în detaliu activităţile corespunzătoare fiecărei faze, înşiruirea lor logică şi metodologică, resurse numite în roluri şi responsabilităţi distincte, managementul proiectului, respectarea temporală a derulării proiectului, instruirea şi responsabilizarea corespunzătoare a personalului implicat în proiect şi parcurgerea cu calitate a fazelor proiectului şi în bugetul aprobat şi lansat. Managementul schimbării ca şi al obţinerii de rezultate consistente în corelaţie cu planul lansat trebuie de asemenea, monitorizat. Managementul controlului schimbărilor în timpul proiectului intră în sarcina managerului de proiect. De asemenea, în vederea obţinerii unei eficacităţi şi eficienţe maxime, un proces de comunicare permanentă va avea loc pentru eliminarea oricăror rezerve de implicare, astfel încât proiectul să beneficieze de toate premisele unei realizări cu succes.

4.2. Responsabilităţi legate de gestiunea riscului de credit, riscului operaţional şi a riscului de piaţă

Risc de credit: chiar şi instituţiile pentru care rezervele prudenţiale de capital nu ridică o problemă, trebuie să verifice în detaliu poziţia capitalului propriu.
Regulile de neutralizare a riscului se extind şi în zona colateralelor, garanţiilor şi derivativelor (pentru acele bănci care tranzacţionează derivative).

Complexitatea datelor solicitate este semnificativă. De aceea, se impune crearea unei baze de date robuste şi, evident, auditabile. Procesele proiectate pentru creditare vor trebui să satisfacă nu numai cerinţele interne manageriale, dar şi cerinţele externe ale organismelor de control şi supraveghere. Aceasta presupune considerarea fazelor de testare şi validare. Una din preocupări este că cererea de rezerve – capital a crescut conform normelor Basel II şi noii metodologii de rating, diferite de cele actuale în sens restrictiv, ceea ce poate avea un efect contractor pentru creditare, cu efecte macroeconomice nedorite.

Risc operaţional: Standardele recomandate pentru abordarea corectă a riscului operaţional trebuie să fie aplicate în cadrul instituţiilor financiare şi dezvoltate conform celor mai bune practici în domeniu, cu modelări adecvate. Sunt evaluate, de asemenea, şi alte tehnici de neutralizare a riscului, ca de pildă, asigurările şi externalizările (outsourcing).
Metodologiile adoptate, precum şi procesarea datelor, au o importanţă capitală. Colectarea datelor, partajarea datelor, arhivarea, înregistrarea ca operaţiuni ce respectă acurateţea, consistenţa şi integritatea datelor,
trebuie să preocupe intensiv instituţiile financiare. Participarea în consorţii financiare operaţionale în care se partajează riscul operaţional va prezenta avantaje demne de a fi considerate. Auditul intern şi metodologia corespunzătoare definirii, calculării, măsurării şi comunicării riscului operaţional sunt obiective importante de asemenea.

Risc de piaţă: raportările principalilor indicatori de risc şi consolidările acestor indicatori la nivel de risc de piaţă vor asigura transparenţa necesară pentru piaţa financiară ca un întreg, contribuind la o percepere corectă a pieţei.

Reglementările Acordului Basel II, pe baza calculelor interne de risc la nivelul băncilor permit conformitatea la regulamente atât din punctul de vedere al unei instituţii financiare, cât şi consolidat, la nivelul pieţei financiare. Acordul Basel II propune (şi impune!) creşterea semnificativă a nivelului de transparenţă a informaţiilor financiare prin regularizarea atât temporală (de două ori pe an sau, în unele cazuri, trimestrial), a rapoartelor detaliate privind pierderile şi expunerile financiare rezultate din practica gestiunii riscurilor. Acestea sunt măsuri care împiedică derapaje accentuate sau necontrolate ale activităţii de creditare a instituţiilor financiare, întărind disciplina de operare pe piaţa financiară.
Schimbările apărute în structura capitalului au influenţe şi în sfera taxelor şi impozitelor.

5. Care sunt domeniile de activitate asupra cărora Acordul Basel II are impact?

E natural să observăm că o dată asumat, Acordul Basel II impune decizii privind alocarea de resurse în sens larg, adică atât a celor financiare (capital), cât şi a celor umane.

De la metodologia de acordare a ratingului pentru credite şi până la gestionarea riscurilor operaţionale şi a tuturor corelaţiilor de impact, întregul proces va trebui atent analizat, diagnosticat, proiectat, construit, implementat, verificat (testat) şi mai înainte de toate, planificat. Fazele metodologiei de proiect, pe scurt enumerate mai sus vor trebui susţinute de resurse umane corespunzătoare ca număr şi calitate a pregătirii pe o perioadă de timp susţinută. Impactul proiectului asupra acestor specialişti alocaţi lui nu trebuie minimizat. De asemenea, trebuie considerată şi reglementarea conform căreia instituţiile Uniunii Europene introduc (majoritatea au introdus deja!), începând cu 2005, ca standard de contabilitate unic: IAS (International Accounting Standards), ceea ce induce o presiune concomitentă a două proiecte diferite (care se şi corelează la un moment dat) asupra aceloraşi resurse şi practic, pe aceleaşi perioade de timp alocate implementării. În final, rezultă un risc suplimentar în derularea lor cu succes. Unul din factorii critici de succes este deci coordonarea, managementul proiectelor în sine şi a corelaţiilor dintre ele.