Sfaturi pentru novicii în geospaţial – cum învăţăm din greşelile trecutului
În administrația publică din România – în principal în cea locală – soluțiile geospațiale au cunoscut un avânt remarcabil, cel puțin în ultimii ani. Acum putem vorbi cu mândrie despre Best practice românesc în GIS. Să nu ne imaginăm însă că GIS-ul este o soluţie magică şi că, odată implementat, rezolvă toate problemele din instituţie.
Este adevărat că tot mai multe primării și consilii județene sunt interesate să utilizeze aceste sisteme informatice, capabile nu numai să eficientizeze activitatea autorităților în care sunt implementate, ci și să asigure informații utile atât cetățenilor, cât și altor instituții. Însă drumul până la materializarea unei soluţii geospaţiale, gândită după chipul şi asemănarea instituţiei care o cumpără, este adesea presărat cu diferite obstacole. Am stat de vorbă cu câţiva din veteranii în GIS care s-au lovit şi ei la început de probleme multiple: creăm sau nu un departament GIS, cum asigurăm continuitatea departamentului dacă se schimbă managementul, standardizăm sau nu, cu cine vrem să mai facem schimb de date şi cum îi atragem în sistem?
Greşelile începutului, sfaturi pentru novici
Înainte de implementarea unei soluții geospațiale, toate departamentele trebuie să își pună cerințele în prealabil de acord
Alexandrina Papa, CJ Mehedinți, în cadrul structurii arhitectului șef, Compartiment Banca de Date GIS
„La vectorizarea drumurilor, am mers pe ortofotoplan, nu am colaborat foarte bine cu specialistul de la tehnic care se ocupă de partea de drumuri și nu am verificat și cu PUG-urile de pe teritoriul cărora erau acele drumuri. S-a vectorizat limită stânga, limită dreapta, ax drum și apoi la recepția datelor am constatat că există deviații mari față de lege și față de poziția lor în PUG-uri. A trebuit să renunțăm la atâta muncă, să vectorizăm doar ax drum și să hotărâm care este de fapt traseul drumurilor pe care le gestionăm.”
Alege cu grijă furnizorul, nu ține cont doar de prețul cel mai mic
Constantin Moga, șeful direcției IT din CJ Mureș
„Când am început proiectul GIS s-a pus problema alegerii partenerilor cu care vom lucra. Cred că alegerea trebuie făcută în așa fel încât să știi cu cine lucrezi. Să fie niște oameni care știi că-ți vor răspunde exigențelor și cerințelor pe care le ai. De ce? Pentru că nu trebuie să alegi un soft, ci o colaborare, în urma căreia vei realiza aplicații. Nu trebuie să alegi un partener care s-ar putea să dispară după câteva luni sau un an de zile. Trebuie să fie un partener de cursă lungă.”
Definește-ți clar nevoile înainte să te angajezi pe drumul geospațial
Claudiu Zoicaș, consilier Delegaţia permanentă a României la NATO
„Poate că cea mai mare greșeală pe care o face un om care intră în lumea geospațială este să înceapă să lucreze fără să își definească clar nevoile și fără să se consulte cu cei care l-ar putea asista în luarea unor decizii corecte. Am intrat în lumea geospațială prin poarta numită Intergraph și, practic, contactul cu ei ne-a permis să începem să ne punem întrebările corecte. Recomandarea mea ar fi să înceapă să caute oameni competenți și de încredere.”
Gândește pentru viitor
Cătălin Tiseac, consultant şi partener PMSolutions
„O importantă greșeală identificată a fost o abordare bazată pe cerințe foarte detaliate la începutul proiectului, care pe parcursul implementării s-au dovedit că nu rezolvă problema. Cerințele proiectului trebuie să fie scalabile, flexibile, să poată acoperi o evoluție în timp. Beneficiarul soluției ar trebui să plece de la probleme, iar cerințele să fie definite în etapa de analiză, fără a impune niște termene foarte stricte pentru etapa de analiză și proiectare, pentru că, de cele mai multe ori, s-a dovedit că după proiectare, atunci când construiești soluția, revii la analiză și proiectare.”
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)