Industria lemnului creste in laboratoarele de cercetare
Sectorul constructiilor si cel al mobliei au ca suport si motor al dezvoltarii, ce-i drept la scara redusa deocamdata in Romania, noi tehnologii si metode de prelucrare, descoperirea de solutii de valorizare a acestei resurse. De la elice si fuselaj pentru avion, pana la mori eoliene, de la piese de mobila realizate din orice tip de arbore, pana la folosirea rumegusului ca sursa de combustibil sau izolare fonica si termica, de la pereti inteligenti cu insertii de nanomateriale si pana la case inteligente, aproape orice compus din lemn poate fi exploatat, devine productiv, atat pentru producatorii de lemn, dar mai ales pentru beneficiarii directi, in care ne regasim fiecare dintre noi. Cateva dintre cele mai complexe proiecte de cercetare romanesti, concentrate in jurul demersului de a genera valoare adaugata acestei materii inepuizabile in termeni de utilitate, sunt prezentate in articolul de fata.
Lemnul, permanent in voga
Prognozele prezentate la ultima conferinta EUROCONSTRUCT au evidentiat tendintele de crestere constanta in Europa a volumului sectorului de constructii. Grupul BIG 5 care include Franta (14.6%), Italia (13.3%), Anglia (13%), Spania (11.8%) si Germania (10.7%) si care reprezinta aproape 3/4 din intregul volum al industriei de constructii europene manifesta un interes special pentru promovarea unor noi structuri si materiale care, asa cum s-a evidentiat la expozitia mondiala din Japonia, sa raspunda conceptului-nucleu: OM, NATURa, TEHNICa.
Calitatea vietii (prin imbunatatiri ambientale) este un concept nou pentru sectorul constructiilor si de aceea este necesara o eficienta si un efort concertat in cercetarea in acest domeniu. Nanomaterialele deschid posibilitatea obtinerii unor suprafete cu proprietati antibacteriene (in peste 30% din casele din California de exemplu exista ciuperca Legionela care determina afectiuni pulmonare grave) si de autocuratare (antistatice, hidrofobe si anti graffitti)
In Europa s-au initiat progame nationale de sustinere a dinamizarii utilizarii lemnului in constructii sub diferite forme (lemn masiv, placi pe baza de lemn) si din considerentele ecologice impuse de Acordul de la Kyoto cu privire la reducerea „efectului de sera”. Franta, de exemplu, prin Acordul cadru LEMN – CONSTRUCTII – MEDIA intentioneaza ca pana in 2010 sa majoreze la 25% ponderea materialelor din lemn si pe baza de lemn.
Materiale compozite
In acest context placile compozite de tipul „aschii din lemn cu ciment” au cunoscut o evolutie continua a cererii pe piata mondiala (America 60% din volumul constructiilor usoare, Germania 35-40%). Produsul, reprezentand un amestec de ciment, aschii de lemn, apa, materiale anorganice si aditivi, in diverse proportii, a generat permanente cercetari pentru ameliorarea caracteristicilor de utilizare.
In Romania in acest moment nu se fabrica acest tip de structura (ciment-lemn) desi in SUA reprezinta 60% din constructia usoara, in Germania 30-40%, tehnologia fiind folosita si in Finlanda, Spania si Franta. In Romania deseurile rezultate din tehnologia de fabricatie a cherestelei (care are o pondere de 2.5mil m3/an) s-ar putea folosi in constructia unor structuri ciment-lemn.
Din punct de vedere al materialelor de constructie, o provocare a fost si continua sa fie dezvoltarea unui ciment de inalta performanta (HPC), cu rezistenta si durabilitate ridicate. Totusi, in acest moment , dezvoltarea HPC este considerata dependenta de variatia structurii macroscopice care, prin adaugarea fibrelor de diferite structuri isi imbunatateste proprietatile. Se fac primele incercari de includere in structura a nanomaterialelor - de exemplu nanotuburi de carbon.
Peretii viitorului. Varianta romaneasca
Realizarea unei structuri compozite ciment-lemn cu includere de nanomateriale este o noutate pe plan national si international in domeniul constructiilor civile (pereti usori) usoare. Primii pasi au fost facuti in Romania unde s-a constituit un consortiu care grupeaza 11 institutii, reprezentand 7 din cele 8 Euroregiuni ale Romaniei.
Denumit NANOAMBIENT, proiectul coordonat de IMT Bucuresti, (www.imt.ro/nanoambient) urmareste:
- dezvoltarea unor tehnologii complexe de realizare a unor noi structuri in constructii civile – care pot fi numite „pereti inteligenti“, structuri compozitional noi: ciment-lemn cu includere de nanomateriale pe baza de siliciu acoperite cu straturi subtiri de nanomateriale cu actiune antibacteriana, de autocuratire si avand concentratoare solare realizate cu micromatrici de celule solare cu suprafete nanostructurate atasate structurii.
Tags: IMT Bucuresti, nanomateriale
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)